Luni, 20 aprilie 2026. O delegație americană de rang înalt s-a întâlnit cu oficiali cubanezi la Havana — prima vizită a unui avion guvernamental american pe insula comunistă de la vizita istorică a lui Barack Obama în 2016. Trump crește presiunea, Cuba rezistă. Un dialog surprinzător între doi adversari de decenii.
Un moment diplomatic rar
A fost una dintre cele mai înalte vizite ale oficialilor americani în ultimul deceniu și vine în timp ce Trump continuă să ridice spectrul unor potențiale acțiuni militare. Situația vine în contextul în care criza economică a Cubei continuă să se adâncească din cauza restricțiilor severe impuse de administrația americană, inclusiv pe combustibil.
A fost prima dată când un avion guvernamental american a aterizat în Cuba — în afara bazei americane de la Guantanamo Bay — din 2016, când fostul președinte Barack Obama a vizitat insula în cadrul unui efort de extindere a relațiilor cu Havana.
Ce a cerut delegația americană
Delegația seniorilor Departamentului de Stat a subliniat că timpul se scurge pentru Havana „pentru a face reformele cheie susținute de SUA înainte ca circumstanțele să se înrăutățească iremediabil.”
Lista cerințelor americane este lungă și ambițioasă. Delegația a cerut:
Reformele economice și de guvernanță necesare pentru a spori competitivitatea, a atrage investiții străine și a permite o creștere condusă de sectorul privat. Eliberarea prizonierilor politici și creșterea libertăților politice pentru populație. Adresarea preocupărilor privind grupuri de informații, militare și teroriste care operează cu permisiunea guvernului cubanez la mai puțin de 100 de mile de teritoriul american.
Pe lângă acestea, delegația a discutat o propunere de a aduce internetul prin satelit Starlink al lui Elon Musk în Cuba, precum și propuneri de compensare a cetățenilor și corporațiilor americane pentru active și proprietăți confiscate — ceva care ar fi probabil bine primit de diaspora cubaneză din Statele Unite.
Cine s-a întâlnit cu cine
Cuba a confirmat că delegația americană a inclus secretari adjuncți de stat, în timp ce delegația cubaneză a inclus reprezentanți la nivelul viceministrului de externe. Un senior oficial al Departamentului de Stat s-a întâlnit separat cu nepotul lui Raul Castro în cadrul vizitei.
Oficialul american a refuzat să ofere detalii despre membrii delegației. Discreția din jurul vizitei sugerează că ambele părți vor să păstreze un spațiu de manevră diplomatică.
Răspunsul Cubei: „Ridicați blocada energetică”
Cuba a confirmat întâlnirea, dar cu un mesaj clar și ferm. Alejandro García del Toro, director adjunct pentru afaceri americane la Ministerul Cubanez de Externe, a declarat că „eliminarea embargoului energetic împotriva țării a fost prioritatea numărul unu a delegației noastre.” El a adăugat: „Acest act de coerciție economică este o pedeapsă nejustificată a întregii populații cubaneze și o formă de șantaj global împotriva statelor suverane.”
Tonul diplomatic al Havanei contrastează cu poziția publică a președintelui cubanez. Duminică, Díaz-Canel a apărut la televiziunea cubaneză alături de alți oficiali, semnând o declarație prin care se angajează să nu „negocieze niciodată principiile revoluției cubaneze.”
Contextul: Cuba la marginea prăpastiei economice
Vizita americană are loc în cel mai dificil moment economic al Cubei din decenii. Criza economică a insulei continuă să se adâncească în urma restricțiilor severe impuse de administrația Trump, inclusiv pe combustibil.
La sfârșitul lunii ianuarie, Trump amenințase cu tarife orice țară care vinde sau furnizează petrol Cubei. În martie, administrația Trump a permis unui petrolier cu pavilion rusesc să intre în apele cubaneze, rupând temporar blocada combustibilului, spunând: „Trebuie să supraviețuiască.” Casa Albă a precizat ulterior că aceasta „nu reprezintă o schimbare de politică.”
De ce contează acest dialog
Acest schimb diplomatic este surprinzător din mai multe motive. Trump este în general asociat cu o poziție mult mai dură față de Cuba decât Obama — și totuși administrația sa trimite delegați de rang înalt la Havana. Explicația stă probabil în dorința de a elimina prezența rusă și chineză din apropierea coastelor americane, mai ales într-un moment în care SUA este deja angajată în conflict cu Iranul și relațiile cu Moscova sunt la un minim istoric.
Pentru Cuba, dialogul este o sabie cu două tăișuri: orice concesie față de Washington riscă să fie interpretată ca o trădare a revoluției — dar refuzul total înseamnă o adâncire a crizei economice ce deja afectează sever viața cotidiană a cubanezilor.
