Merz a fost „catalogat drept un om al trecutului”; Reuters a descris revenirea sa drept un „triumf improbabil al actului al treilea” pentru cineva care „cu doar șapte ani în urmă era considerat un politician eșuat.”
Aceasta este, în esență, povestea lui Friedrich Merz: un politician care părea terminat de două ori și care a supraviețuit de două ori. Un conservator care a stat în umbra Angelei Merkel timp de douăzeci de ani — și care, la 69 de ani, a câștigat în final lupta pentru sufletul Germaniei.
Friedrich Merz este un avocat, lobbyist și politician german care a servit ca lider al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din Germania din 2022 și a devenit cancelarul țării în 2025.
Origini: Brilon, avocatură și o carieră întreruptă de Merkel
Friedrich Merz s-a născut în Brilon, în statul Renania de Nord-Westfalia, în 1955. A absolvit Universitatea din Bonn și Universitatea din Marburg.
Brilon este un orășel catolic rural din vestul Germaniei — un detaliu relevant pentru înțelegerea conservatorismului lui Merz, care nu este unul metropolitan, ci unul înrădăcinat în valorile comunităților tradiționale germane. Friedrich Merz s-a născut în Brilon, în Renania de Nord-Westfalia rurală, unde mai locuiește și astăzi.
Avocat de profesie, a lucrat ca jurist pentru o importantă firmă de avocatură internațională. Formarea juridică — studii de drept și științe politice la Bonn și Marburg, absolvind în 1982 cu primul examen de stat în drept — i-a dat stilul analitic și riguros pe care îl demonstrează în dezbaterile parlamentare.
A intrat în politica europeană timpuriu: a servit în Parlamentul European din 1989 până în 1994 și a fost membru al Bundestagului din 1994 până în 2009.
Prima eclipsă: înfrângerea în fața lui Angela Merkel — 2002
Merz a atins prima dată prim-planul politic german la începutul anilor 2000, când a condus grupul parlamentar CDU/CSU în Bundestag — funcția de lider al opoziției față de cancelarul Gerhard Schröder.
Era o carieră în ascensiune rapidă. Merz era văzut ca un talent economic și retoric formidabil — dur în dezbatere, conservator în substanță, cu un profil mai de dreapta decât centrul pe care CDU îl ocupase sub Helmut Kohl.
Apoi a venit Angela Merkel.
În 2002, Angela Merkel — mai puțin experimentată, mai puțin charismatică, dar mai abilă politic — a câștigat controlul grupului parlamentar, marginalizând Merz. El a renunțat la conducerea grupului în 2002. Merz nu s-a reîntors în Bundestag până în 2021, după ce se retrasese din politica activă timp de câțiva ani din cauza diferențelor cu fostul cancelar federal Angela Merkel.
Merz și Merkel reprezentau două viziuni incompatibile pentru CDU: Merz voia o CDU mai conservatoare, mai orientată spre piața liberă, mai fermă pe teme sociale; Merkel voia o CDU de centru larg, care să capteze votanți din stânga și centru. Merkel a câștigat — și a condus Germania 16 ani.
Decada pierdută: BlackRock și lumea corporatistă
În anii petrecuți departe de politica activă, Merz nu a stat degeaba. A lucrat ca avocat la firma Mayer Brown și, cel mai controversat, a devenit președintele consiliului de supraveghere al BlackRock în Germania — cel mai mare fond de investiții din lume, cu active de peste 10 trilioane de dolari.
Această asociere cu BlackRock — simbolul capitalismului financiar global — va deveni una dintre principalele linii de atac ale adversarilor săi din stânga: că Merz nu reprezintă oamenii, ci corporațiile și fondurile de investiții.
Merz a respins constant această critică, argumentând că experiența sa din sectorul privat îi oferă o înțelegere practică a economiei pe care politicienii de carieră o lipsesc.
Revenirea: trei înfrângeri și în final victoria
Revenirea lui Merz în politica activă a avut mai multe acte. Merz a preluat conducerea CDU/CSU în 2022, succedând liderului conservator și fostului cancelar federal Angela Merkel în retragerea sa din politica activă. Deși stilul calm și constructiv al lui Merkel a ajutat-o să câștige un sprijin larg și să depășească diviziunile sociale, abordarea conflictuală a lui Merz și declarațiile sale polarizante l-au făcut unul dintre cei mai puțin populari politicieni din Germania.
A candidat pentru conducerea CDU de trei ori: în 2018 (a pierdut în fața Annegret Kramp-Karrenbauer), în 2021 (a pierdut în fața lui Armin Laschet) și în ianuarie 2022 — a câștigat, cu 94,6% din voturi. A treia oară a fost surprinzătoarea finală.
Ca lider al opoziției față de cancelarul Olaf Scholz (SPD), Merz a condus CDU spre dreapta — mai ferm pe imigrație, mai pro-afaceri, mai critic față de politicile verzi. A fost o mișcare deliberată: Merz a decis că nu va mai imita centrul lui Merkel, ci va oferi o alternativă conservatoare clară.
Alegerile federale anticipate din 23 februarie 2025 — declanșate de colapsul coaliției Scholz — au dat câștig de cauză CDU/CSU cu 28,6% din voturi. Pe 6 mai 2025, Friedrich Merz a fost ales cancelar de parlamentul german, Bundestagul. Alegerile anticipate desfășurate pe 23 februarie 2025 au fost câștigate de CDU/CSU.
Al zecelea cancelar al Germaniei: ce viziune aduce la conducere
Merz a preluat conducerea Germaniei în perioade turbulente. Prioritățile sale imediate includ revitalizarea economiei stagnante, reconstruirea încrederii alegătorilor și limitarea ascensiunii extremei drepte. Pe plan extern, Merz urmărește să promoveze un dialog constructiv cu președintele american Donald Trump, întărind în același timp unitatea UE pentru a face față tensiunilor comerciale.
Câteva axe definesc viziunea lui Merz:
Apărarea și NATO — În timpul campaniei, a subliniat angajamentul Germaniei de a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru securitatea europeană — în special în contextul angajamentelor de securitate diminuate ale Americii față de Europa. A promis să mențină sprijinul militar pentru Ucraina. Merz a condamnat ferm racheta rusă căzută pe teritoriul Poloniei în iulie 2026, declarând că va convoca urgent o ședință de evaluare a protocoalelor de securitate.
Imigrația — Merz a câștigat alegerile parțial pe un discurs ferm privind controlul imigrației. A promis reintroducerea controalelor la frontierele germane și o politică mai restrictivă de azil — promisiuni care l-au pus în conflict cu partenerii europeni și cu tradițiile post-1945 ale Germaniei în această privință.
Economia — Germania, sub Scholz, intrase într-o recesiune prelungită, accentuată de criza energetică din 2022 și de competiția chineză. Merz a promis reduceri de taxe pentru corporații, simplificarea birocrației și un reviriment al industriei germane — în special al sectorului auto, lovit dur de tranziția spre mașina electrică.
Relația cu Trump — Merz este un transatlanticit convins — a prezidat zece ani Atlantik-Brücke, organizația care promovează relațiile germano-americane. Spre deosebire de mulți lideri europeni care s-au ciocnit frontal cu Trump, Merz a optat pentru un dialog pragmatic, menținând relații de lucru fără a renunța la pozițiile europene de principiu.
Pilotul amator și omul care a înfruntat atacul de la Berlin
Un detaliu neobișnuit: Merz este un pilot amator, privit ca sobru și disciplinat, dar uneori iute la mânie. Zboară cu un avion mic în weekenduri — o pasiune care spune ceva despre un om care preferă controlul și precizia față de imprevizibil.
Caracterul său — direct, uneori aspru, lipsit de căldura comunicativă a Angelei Merkel — este subiect de dezbatere constantă în Germania. Susținătorii îl văd ca pe un om care spune ce gândește; criticii îl văd ca pe un politician care iritează fără să convingă.
Criza de securitate din iulie 2026 i-a oferit un prim test major. Atacul islamist cu o dubă la parada Gay Pride din Berlin — un mort, 16 răniți — l-a forțat pe Merz să gestioneze simultan securitatea internă, tensiunile intercomunitare și presiunea politică dinspre AfD, care a exploatat incidentul pentru a cere măsuri și mai dure privind imigrația. Cancelarul german îndeamnă națiunea să evite diviziunea și intimidarea după atacul mortal de la Berlin Pride — iulie 2026.
Merz și relația cu Macron: parteneriatul franco-german sub presiune
Relația franco-germană — motorul tradițional al integrării europene — traversează și ea o perioadă dificilă sub Merz și Macron. Cei doi au viziuni diferite despre Europa: Macron vrea mai multă integrare și mai multă autonomie strategică europeană față de SUA; Merz este mai sceptic față de adâncirea integrării și mai orientat spre NATO și legătura transatlantică.
Cu toate acestea, pe dosarul ukrainian — sprijinul militar și sancțiunile față de Rusia — cei doi au menținut o poziție comună fermă.
Popularitate scăzută, dar mandate clar
Popularitatea sa personală rămâne cu mult sub cea a fostului cancelar, care câștigase porecla afectuoasă „mutti” — adică mamă — a națiunii. Deși Merz a câștigat alegerile din februarie, un sondaj recent al postului public ZDF a arătat că mai mult de jumătate din respondenți se opun conducerii sale — doar 38% îl susțin.
Aceasta este contradicția centrală a cancelariatului lui Merz: conduce Germania cu un mandat electoral clar, dar fără popularitatea personală pe care marile crize o cer de obicei. Nu este iubit — este ales. Este respectat de o parte a electoratului pentru claritate și fermitate, și criticat de cealaltă pentru duritate și polarizare.
Dar în 2026, cu Germania față în față cu o recesiune prelungită, o criză energetică alimentată de războiul din Iran, atacuri teroriste pe teritoriul său și o amenințare rusă la est, Merz și-a ales — sau a fost ales — exact momentul când Germania nu-și permitea un cancelar confortabil.
