G7 apare frecvent în știrile internaționale atunci când liderii celor mai dezvoltate democrații occidentale discută despre războaie, economie, sancțiuni, energie sau relațiile cu marile puteri precum China și Rusia.
Deși este unul dintre cele mai influente grupuri politice și economice din lume, G7 nu este o organizație internațională propriu-zisă, precum ONU, NATO sau Uniunea Europeană. Nu are un tratat fondator, un sediu permanent sau un secretariat permanent.
Este, în esență, un forum informal în care șapte economii avansate, alături de Uniunea Europeană, își coordonează pozițiile asupra unor probleme internaționale importante.
Dar cine face parte din G7, de ce au fost alese aceste țări și câtă putere are de fapt grupul?
Ce înseamnă G7?
G7 este prescurtarea de la Group of Seven, în română „Grupul celor Șapteâ€.
Cele șapte țări membre sunt:
- Statele Unite;
- Canada;
- Regatul Unit;
- Franța;
- Germania;
- Italia;
- Japonia.
Uniunea Europeană participă, de asemenea, la G7, fiind reprezentată în mod obișnuit de președintele Consiliului European și de președintele Comisiei Europene.
UE nu este însă o țară și nu participă la rotația anuală a președinției G7, motiv pentru care grupul continuă să fie numit G7 și nu G8.
Împreună, membrii reprezintă unele dintre cele mai mari și mai dezvoltate economii ale lumii și au o influență semnificativă asupra finanțelor, comerțului internațional, diplomației și securității globale.
Cum a apărut G7?
Originile G7 se află în crizele economice ale anilor 1970.
Economia mondială traversa o perioadă dificilă, marcată de probleme monetare, inflație și criza petrolului din 1973. Liderii principalelor economii industrializate au considerat că este nevoie de un cadru mai restrâns în care să poată discuta direct despre problemele economice globale.
În 1975, liderii Franței, Germaniei de Vest, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite s-au întâlnit la Rambouillet, în Franța.
Grupul era cunoscut inițial drept G6.
Canada s-a alăturat în 1976, iar grupul a devenit G7.
În 1977, Comunitatea Economică Europeană, predecesoarea Uniunii Europene, a început să participe la reuniuni. Rolul european a crescut ulterior, iar UE participă în prezent la activitatea grupului.
Inițial, discuțiile erau concentrate aproape exclusiv asupra economiei și finanțelor. Cu timpul, agenda G7 s-a extins considerabil.
Despre ce discută liderii G7?
În prezent, aproape orice problemă internațională majoră poate ajunge pe agenda G7.
Printre subiectele discutate frecvent se numără:
- economia mondială;
- comerțul internațional;
- inflația și stabilitatea financiară;
- conflictele și războaiele;
- sancțiunile internaționale;
- securitatea energetică;
- schimbările climatice;
- inteligența artificială și noile tehnologii;
- securitatea cibernetică;
- sănătatea globală;
- dezvoltarea economică;
- migrația;
- relațiile cu China și Rusia;
- sprijinul acordat statelor afectate de conflicte.
Acest lucru face ca G7 să fie mult mai mult decât un simplu forum economic.
Liderii grupului încearcă adesea să stabilească o poziție comună înainte ca anumite probleme să fie discutate în instituții internaționale mai mari.
Cum funcționează G7?
G7 nu are un guvern, un parlament sau o administrație permanentă.
În fiecare an, una dintre cele șapte țări preia președinția G7.
Țara care deține președinția stabilește prioritățile anului, organizează reuniunile ministeriale și găzduiește principalul summit al liderilor.
Președinția se rotește între cele șapte state membre.
Pe lângă summitul anual al șefilor de stat și de guvern, pe parcursul anului au loc numeroase reuniuni între miniștrii de externe, miniștrii de finanțe și alți oficiali.
Există, de asemenea, grupuri de lucru și întâlniri la nivel tehnic care pregătesc discuțiile dintre lideri.
Summitul liderilor este partea cea mai vizibilă a procesului, dar activitatea G7 se desfășoară pe tot parcursul anului.
Cum ia G7 deciziile?
G7 funcționează în principal prin consens.
Nu există un sistem asemănător unui parlament în care majoritatea votează și obligă minoritatea să accepte o decizie.
Liderii negociază până când ajung la poziții comune, care pot fi prezentate în declarații sau comunicate.
Această caracteristică are atât avantaje, cât și dezavantaje.
Pe de o parte, un grup restrâns de țări poate ajunge uneori mai repede la un acord decât o organizație cu zeci sau chiar aproape 200 de membri.
Pe de altă parte, dacă statele G7 au interese foarte diferite, obținerea unui consens poate deveni dificilă.
Sunt deciziile G7 obligatorii?
Nu în același sens în care poate fi obligatorie o lege națională sau anumite decizii adoptate de organisme internaționale.
G7 nu poate adopta legi pe care alte țări să fie obligate să le respecte.
Grupul nu are nici autoritatea juridică de a impune direct sancțiuni unei țări.
Dacă liderii G7 convin, de exemplu, asupra introducerii unor sancțiuni economice, măsurile trebuie aplicate ulterior de guvernele statelor membre sau de Uniunea Europeană prin propriile mecanisme legale.
Influența G7 vine, așadar, nu dintr-o autoritate juridică supranațională, ci din puterea economică și politică a membrilor săi.
Atunci când Statele Unite, Japonia, Germania, Franța, Regatul Unit, Italia și Canada adoptă o poziție comună, aceasta poate avea efecte importante asupra economiei și diplomației internaționale.
De ce este G7 atât de influent?
Un grup format din doar șapte țări poate părea relativ mic într-o lume cu aproape 200 de state.
Totuși, membrii G7 includ unele dintre cele mai importante economii și puteri politice ale lumii.
Statele Unite reprezintă una dintre cele mai mari economii globale și principala putere militară occidentală. Japonia și Germania sunt economii industriale majore, iar Franța și Regatul Unit sunt puteri nucleare și membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.
În plus, membrii G7 au o influență considerabilă în instituții precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială și sunt actori importanți pe piețele financiare mondiale.
Mai multe dintre principalele monede de rezervă internaționale — inclusiv dolarul american, euro, yenul japonez și lira sterlină — provin din economii reprezentate în G7.
Din acest motiv, coordonarea dintre aceste state poate avea consecințe mult dincolo de granițele lor.
De ce participă Uniunea Europeană?
Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante puteri economice și comerciale ale lumii, astfel încât numeroase probleme discutate la G7 intră direct în domeniile sale de competență.
Predecesoarea UE, Comunitatea Europeană, a început să participe la summituri în 1977.
În timp, rolul său s-a extins, iar Uniunea Europeană participă acum la toate discuțiile politice majore ale grupului.
La summituri, UE este reprezentată de președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.
Totuși, Uniunea Europeană nu preia președinția anuală a G7.
De ce Rusia nu mai face parte din grup?
Pentru o perioadă, G7 a devenit G8.
Rusia a fost integrată în grup în anii 1990, iar din 1998 formatul a funcționat oficial ca G8.
Situația s-a schimbat în 2014.
După anexarea Crimeei de către Rusia și încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, ceilalți membri au decis să nu mai participe la summitul G8 programat să aibă loc la Soci, în Rusia.
Liderii s-au întâlnit în schimb fără Rusia, revenind la formatul G7.
De atunci, summit-urile au continuat în această formulă.
Care este diferența dintre G7 și G20?
G7 și G20 sunt adesea confundate, dar cele două grupuri au structuri și roluri diferite.
G7 este un grup mai restrâns de economii avansate și democrații, în timp ce G20 include un număr mult mai mare de economii dezvoltate și emergente.
În G20 se regăsesc, printre altele, China, India, Brazilia, Indonezia, Arabia Saudită, Africa de Sud și alte economii importante care nu fac parte din G7.
Prin urmare, G20 reprezintă o parte mult mai mare și mai diversă a economiei mondiale.
Avantajul G7 este că numărul redus de participanți și existența unor sisteme politice și interese relativ apropiate permit uneori o coordonare mai rapidă.
G20, în schimb, oferă o reprezentare mai largă a economiei globale.
Cele două formate nu se exclud. În multe privințe, ele se completează.
Pot participa și alte țări la summitul G7?
Da.
Țara care deține președinția poate invita lideri ai altor state sau reprezentanți ai unor organizații internaționale la anumite sesiuni ale summitului.
Astfel, la reuniunile G7 pot apărea lideri ai unor țări care nu sunt membre permanente ale grupului.
Participarea la un summit nu înseamnă însă că țara respectivă devine membră G7.
Invitațiile sunt de obicei legate de agenda summitului și de problemele pe care președinția dorește să le discute.
De ce este G7 criticat?
Influența grupului a atras și numeroase critici.
Una dintre cele mai frecvente este aceea că doar câteva state bogate încearcă să coordoneze răspunsuri la probleme care afectează întreaga lume.
Țări foarte importante precum China, India și Brazilia nu fac parte din G7, iar Africa, America Latină și mare parte din Asia nu au membri permanenți în grup.
O altă critică este că ponderea economică a G7 în economia mondială a scăzut pe măsură ce economiile emergente au crescut.
Ascensiunea Chinei și Indiei a schimbat profund echilibrul economic global față de anii 1970, când a fost creat grupul.
Tocmai de aceea G20 a căpătat o importanță tot mai mare pentru coordonarea economică internațională.
Mai este G7 relevant în prezent?
În ciuda schimbărilor din economia mondială, G7 continuă să aibă o influență importantă.
Membrii săi dețin o combinație considerabilă de putere economică, financiară, diplomatică și militară și colaborează în numeroase alte instituții internaționale.
G7 este deosebit de important atunci când aceste state doresc să coordoneze rapid o poziție comună privind o criză internațională.
Grupul poate stabili priorități, poate coordona sancțiuni, poate mobiliza sprijin financiar și poate influența discuțiile care urmează să aibă loc în organizații mai largi.
Totuși, G7 nu reprezintă întreaga comunitate internațională și nu poate lua singur decizii în numele lumii.
Puterea sa depinde în mare măsură de disponibilitatea membrilor de a acționa împreună și de capacitatea lor de a convinge și alte state să susțină inițiativele convenite.
Din acest motiv, G7 poate fi privit cel mai bine nu ca un „guvern mondialâ€, ci ca un forum de coordonare între unele dintre cele mai influente democraÈ›ii È™i economii dezvoltate ale lumii.
Atunci când membrii ajung la un acord, efectele pot fi importante. Când interesele lor diferă, limitele caracterului informal al grupului devin însă rapid vizibile.
Surse: Reuters, Consiliul European