În timp ce lumea urmărește rachete, drone și negocieri diplomatice, există o categorie de actori care privesc criza din Orientul Mijlociu cu totul altfel — cu satisfacție. O analiză publicată de The Guardian arată că marile companii petroliere au transformat războiul din Iran într-o mașinărie de generat profit fără precedent.
Cifrele care șochează
Cele 100 de mari companii petroliere și de gaze din lume au câștigat colectiv peste 30 de milioane de dolari pe oră în profituri excedentare de la declanșarea războiului SUA–Israel contra Iranului la sfârșitul lunii februarie. Numai în prima lună a conflictului, Big Oil a acumulat 23 de miliarde de dolari în profituri suplimentare.
Dacă prețul petrolului rămâne în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, companiile petroliere sunt proiectate să câștige 234 de miliarde de dolari în profituri excedentare până la sfârșitul anului 2026.
Ca să înțelegi scara acestor cifre: 234 de miliarde de dolari reprezintă mai mult decât PIB-ul anual al României de câteva ori — câștigat de industria petrolieră globală în mai puțin de un an, pe seama unui singur conflict armat.
Cine sunt marii câștigători
Principalii beneficiari ai conflictului sunt Saudi Aramco, proiectată să câștige 25,5 miliarde de dolari în profituri de război până la sfârșitul anului; Kuwait Petroleum Corp., cu o proiecție de 12,1 miliarde de dolari; și ExxonMobil, cu 11 miliarde de dolari.
Alți giganți din industrie — inclusiv Gazprom, BP și Shell — se numără și ei printre beneficiari, în timp ce consumatorii obișnuiți din întreaga lume plătesc prețuri record la pompă și pe facturile de energie.
Tu plătești. Ei încasează
Analiza, realizată de organizația de monitorizare climatică Global Witness pe baza datelor de la furnizorul de informații Rystad Energy, este explicită în privința cine suportă costurile reale. Profiturile excedentare vin din buzunarele oamenilor obișnuiți, care plătesc prețuri mari pentru a-și alimenta mașinile și casele, precum și din buzunarele companiilor care se confruntă cu facturi de energie mai mari. Zeci de țări au redus taxele pe combustibil pentru a ajuta consumatorii care se luptă cu prețurile, ceea ce înseamnă că acele națiuni — printre care Australia, Africa de Sud, Italia, Brazilia și Zambia — colectează mai puțini bani pentru servicii publice.
Impactul este deja vizibil la pompă. Media națională a prețului benzinei în SUA a urcat la 4,11 dolari pe galon — o creștere de 38% față de momentul începerii conflictului. Prețul motorinei a crescut și mai rapid, ajungând la 5,62 dolari pe galon, adică o creștere de 49%.
Prețurile mai mari la energie funcționează ca un impozit asupra consumatorilor, deoarece se propagă în costul unui număr imens de bunuri și servicii. Dacă războiul este scurt, consumatorii vor scufunda în economii și vor suporta costurile mai mari. Dar un conflict de lungă durată îi va determina să reducă cheltuielile, ceea ce încetinește creșterea economică.
Germania reduce taxele la carburanți. Alții cer taxe pe profituri
Guvernele reacționează diferit la criză. Pe 13 aprilie, guvernul german a anunțat reduceri de taxe pentru benzină și motorină timp de două luni, ca răspuns la creșterea prețurilor.
În SUA, reacția politică a venit din tabăra democrată. Senatorii democrați Sheldon Whitehouse și Ro Khanna au reintroduce Big Oil Windfall Profits Tax Act — o lege care ar taxa profiturile excedentare ale companiilor petroliere și ar returna banii consumatorilor sub forma unui rabat trimestrial. La un preț de 100 de dolari pe baril, taxa ar genera aproximativ 33 de miliarde de dolari pe an, iar persoanele fizice ar primi aproximativ 216 dolari anual.
Experții în politici climatice cer și ei acțiune. Beth Walker de la think tank-ul de schimbări climatice E3G a recomandat o taxă pe profiturile excedentare cu scopul de a reduce dependența de combustibili fosili: „Guvernele ar trebui să folosească taxele pe profiturile excedentare pentru a accelera tranziția către energie verde, în loc să adâncească dependența de combustibilii fosili.”
Mesajul din spatele cifrelor
Patrick Galey, șeful investigațiilor de știri la Global Witness, a declarat că profiturile excedentare ale Big Oil ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru lume cu privire la pericolele dependenței de combustibili fosili. „Momentele de criză globală continuă să se traducă în profituri record pentru giganții petrolieri, în timp ce oamenii obișnuiți plătesc prețul. Până când guvernele nu vor renunța la dependența lor de combustibili fosili, toată puterea noastră de cumpărare va fi ținută ostatică de capriciile unor oameni puternici.”
România importă o parte semnificativă din necesarul său de energie și este direct expusă la fluctuațiile prețului petrolului pe piețele internaționale. Fiecare dolar în plus la prețul barilului se traduce în prețuri mai mari la pompă, facturi de energie mai ridicate și inflație crescută. Iar în timp ce bugetele românilor se subțiază, conturile marilor companii petroliere se umflă — într-un ritm de 30 de milioane de dolari pe oră.
Surse: Common Dreams, TIME Magazine, CNBC
