MarÈ›i, 14 aprilie 2026. Giorgia Meloni — considerÂată până recent una dintre cele mai ferme aliante ale lui Trump È™i Israelului în Europa — a anunÈ›at că Italia suspendă acordul de apărare cu Israelul. ReacÈ›ia Washingtonului a fost imediată È™i dură. Cea mai improbabilă rupere politică a anului tocmai s-a produs.
Ce a anunțat Meloni și de ce
Meloni a anunțat la marginea unui eveniment la Verona că guvernul italian a decis să suspende reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul — un acord care presupune schimburi de echipamente militare și cooperare în cercetare tehnologică, reînnoit automat la fiecare cinci ani.
Decizia nu a venit din senin. Pe 8 aprilie, forÈ›ele israeliene au tras focuri de avertizare asupra unui convoi logistic al contingentului italian din cadrul misiunii ONU UNIFIL în Liban, la aproximativ doi kilometri de baza de plecare. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a cerut public „respectul deplin față de rolul UNIFIL.”
Tensiunile s-au amplificat È™i mai mult când ministrul de externe italian Antonio Tajani a condamnat public „atacurile inacceptabile” ale Israelului asupra civililor libanezi în urma unei vizite la Beirut. Ca răspuns, Israelul a convocat ambasadorul Italiei la Tel Aviv, iar Italia a convocat la rândul ei ambasadorul israelian la Roma.
O întoarcere istorică pentru o aliată fidelă a Israelului
Gestul lui Meloni este cu atât mai surprinzător cu cât vine din partea unuia dintre cele mai pro-israeliene guverne din Europa. Guvernul de dreapta al Melonei a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Israelului în Europa — alături de Germania, s-a opus cu consecvență cererilor de suspendare a acordului comercial dintre UE și Israel și a refuzat să recunoască statul palestinian.
Decizia Italiei are mai multă valoare simbolică decât consecințe concrete imediate, dar reprezintă o întoarcere fără precedent din partea guvernului italian și reflectă o profundă neliniște față de acțiunile aliatului său de lungă durată în Orientul Mijlociu, spun analiștii.
Israelul a minimalizat gestul. Ministerul de Externe israelian a transmis că Ierusalimul „nu are un acord de securitate cu Italia”, ci un memorandum de înÈ›elegere semnat acum mulÈ›i ani care „nu a conÈ›inut niciodată conÈ›inut substanÈ›ial” È™i că decizia Italiei nu va afecta securitatea Israelului.
Trump atacă: „Nu mai e aceeaÈ™i persoană”
Reacția Washingtonului a fost rapidă și neașteptat de dură, mai ales că Trump îl tratase pe Meloni ca pe unul dintre puținii lideri europeni cu care se înțelegea cu adevărat.
ÃŽntr-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera, Trump a declarat că este „șocat” de Meloni. „Am crezut că are curaj, dar m-am înÈ™elat”, a spus preÈ™edintele american, criticând-o pentru că Italia refuză să se implice în războiul din Iran È™i pentru că nu a oferit ajutor pentru securizarea Strâmtorii Hormuz. Trump a adăugat: „Nu mai e aceeaÈ™i persoană.”
De altfel, Italia nu era la primul gest de distanțare față de Washington — guvernul Meloni refuzase anterior avioanelor americane dreptul de escală la baza de la Sigonella, în Sicilia, în contextul operațiunilor din Iran.
Meloni îl apără pe Papă și întoarce atacul
Confruntată cu criticile lui Trump, Meloni nu a dat înapoi. Ea È™i-a exprimat solidaritatea cu Papa Leo XIV, care criticase războiul din Iran, declarând: „Nu m-aÈ™ simÈ›i confortabil într-o societate în care liderii religioÈ™i fac ceea ce le spun liderii politici.”
Trump a răspuns È™i la asta, declarând că Meloni este cea care este „inacceptabilă” — întrucât, în opinia sa, nu îi pasă dacă Iranul obÈ›ine o armă nucleară.
Este o ruptură remarcabilă: doi lideri conservatori, admirați reciproc până de curând, ajunși să se atace public în presa internațională.
Un milion de europeni cer suspendarea acordului comercial UE–Israel
Decizia Italiei a coincis cu un alt moment semnificativ la nivel european. O iniÈ›iativă cetățenească europeană intitulată „Justice for Palestine”, lansată în ianuarie 2026, a depășit pragul de un milion de semnături necesare pentru a declanÈ™a o revizuire formală din partea Comisiei Europene — devenind cea mai rapidă iniÈ›iativă care a atins acest prag de la introducerea mecanismului.
Cetățenii francezi au fost cei mai activi, cu aproape 379.000 de semnături, urmați de italieni cu 243.485 și spanioli cu 121.037. Comisia Europeană este acum obligată să analizeze cererea. Suspendarea efectivă a acordului comercial UE–Israel ar necesita însă unanimitate între statele membre — un prag aproape imposibil de atins în prezent.
Gestul Italiei trimite un semnal că și guvernele de dreapta din Europa — cele mai loiale Washingtonului și Israelului — au o limită. Când propriii soldați sunt în pericol și civilii aliați sunt bombardați, chiar și aliații cei mai fermi recalculează.
Pentru România, care are trupe în misiuni NATO și ONU în diverse zone de conflict, întrebarea devine din ce în ce mai relevantă: care este prețul loialității față de aliați atunci când acțiunile lor pun în pericol direct propriii militari?
Surse: Al Jazeera, Defense News, Times of Israel