Când o navă portcontainer Yanina a fost scufundată de drone ucrainene în Marea Neagră pe 1 august 2026, proprietarul vasului nu era o companie maritimă rusă oarecare. Era FESCO — subsidiara de transport a Rosatom, Corporația de Stat rusă pentru Energie Atomică.
Că cel mai mare exportator de tehnologie nucleară din lume deținea și o flotă comercială de nave cargo — și că una dintre acele nave a devenit un episod al războiului din Ucraina — ilustrează perfect cât de vastă, diversificată și strategică este această entitate.
Rosatom este mult mai mult decât o companie de energie nucleară. Este un stat în stat, un instrument de politică externă rusă și una dintre puținele organizații globale care au scăpat aproape neatinse de sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia din Ucraina.
Ce este Rosatom: dimensiunile unui imperiu nuclear
Corporația de Stat Rosatom a fost înființată în 2007, prin reorganizarea Agenției Federale pentru Energie Atomică a Rusiei. Este 100% deținută de statul rus și raportează direct Președinției Rusiei — nu unui minister obișnuit.
Rosatom deține primul loc în ceea ce privește numărul de proiecte de construcție de reactoare nucleare implementate simultan — 3 unități în Rusia și 39 în străinătate, inclusiv 6 reactoare mici modulare, la diferite stadii de implementare.
Dimensiunile companiei sunt greu de cuprins. Rosatom controlează întregul lanț al energiei nucleare civile din Rusia — de la extracția uraniului, la îmbogățirea sa, la fabricarea combustibilului nuclear, la construcția și operarea centralelor nucleare, la reprelucrarea combustibilului uzat. Nicio altă companie din lume nu controlează integral toate aceste etape simultan.
La nivel global, Rosatom a declarat că este cel mai mare constructor mondial de centrale nucleare, cu o cotă de piață de 90%, și un jucător cheie în aprovizionarea cu combustibil nuclear.
În domeniul uraniului, Rosatom și subsidiara sa Uranium One controlează aproximativ 20% din capacitatea mondială de extracție a uraniului — inclusiv mine masive în Kazakhstan, cel mai mare producător mondial de uraniu. SUA importau până recent o proporție semnificativă din necesarul lor de uraniu îmbogățit de la Rosatom — o dependență pe care Congresul american a votat să o elimine prin legislație adoptată în 2024.
Cum funcționează modelul Rosatom: mai mult decât reactoare
Când corporația de stat nucleară a Rusiei, Rosatom, semnează un acord pentru construirea unei centrale nucleare, exportă mult mai mult decât turbine, cupolă de contenție și ansambluri de combustibil. Alături de contractele de inginerie și împrumuturile garantate de stat vine un ecosistem mai larg: programe educaționale, platforme de diplomație publică, inițiative pentru tineri, centre științifice, parteneriate culturale și strategii de comunicare concepute pentru a modela modul în care energia nucleară este percepută.
Acesta este modelul Rosatom — și explică de ce este atât de eficient ca instrument de influență geopolitică. O țară care semnează un contract cu Rosatom nu cumpără doar o centrală nucleară. Cumpără:
Finanțare de stat rusă — Rosatom oferă împrumuturi garantate de statul rus pentru construcția centralei, adesea în condiții mai avantajoase decât concurența occidentală.
Dependență pe termen lung — Centralele nucleare construite de Rosatom folosesc combustibil nuclear rusesc. Contractele de furnizare a combustibilului durează decenii. Odată construită centrala, țara cumpărătoare depinde de Rusia pentru combustibil, piese de schimb și servicii de mentenanță timp de 60-80 de ani.
Formare de personal — Mii de ingineri, tehnicieni și funcționari din țările partenere sunt instruiți în Rusia, creând rețele de relații personale și profesionale cu Moscova.
Centre de informare — Centrele de Informare pentru Energie Nucleară (ICNE) ale Rosatom reprezintă un alt strat al acestei strategii. Până în 2026, 27 de astfel de centre funcționează în Rusia și în țările partenere, inclusiv Bangladesh, Turcia, Uzbekistan, Belarus, Kazakhstan, Vietnam și Egipt. Aceste centre funcționează ca spații educaționale high-tech care oferă expoziții interactive, științifice.
Proiectele globale: de la Turcia și Egipt la Ungaria și Bangladesh
Rosatom construiește în prezent centrale nucleare în Turcia, Egipt, China, Bangladesh, Ungaria, Kazakhstan și în alte locuri.
Cele mai mari proiecte în curs:
Akkuyu, Turcia — O centrală de 4,8 gigawați în valoare de 25 de miliarde de dolari, pe coasta mediteraneană a Turciei. Este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Turciei și unicul caz în care Rosatom este nu doar constructor, ci și proprietar al centralei — modelul BOO (Build-Own-Operate). Turcia, stat NATO, a ales Rosatom pentru cel mai mare proiect energetic din istoria sa.
El Dabaa, Egipt — Cea mai mare centrală nucleară din Africa, în construcție pe coasta mediteraneană a Egiptului. Patru reactoare VVER-1200, capacitate totală de 4.800 MW.
Rooppur, Bangladesh — Prima centrală nucleară din Bangladesh, finanțată 90% printr-un împrumut rusesc de 11,38 miliarde de dolari.
Paks II, Ungaria — Extinderea centralei nucleare Paks, singura centrală nucleară din Ungaria, cu două reactoare noi VVER-1200. Proiect controversat în UE, blocat parțial de sancțiuni, dar continuat cu sprijinul premierului Viktor Orbán. Rosatom spera la patru porniri de unități nucleare străine în 2026, inclusiv primele unități nucleare din Bangladesh și Turcia.
Kazakhstan — În iunie 2025, Kazakhstan a ales Rosatom să conducă un consorțiu internațional pentru construirea primei centrale nucleare din țară. Un referendum din octombrie 2024 aprobase proiectul cu peste 70% din voturi.
Uzbekistan — Președinții Rusiei și Uzbekistanului au marcat lansarea construcției primei centrale nucleare din Uzbekistan în iunie 2026.
De ce Europa nu a sancționat Rosatom — și ce s-a schimbat
Acesta este paradoxul fundamental al sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei: Rosatom a scăpat aproape neatins, în timp ce bănci, companii petroliere și firme tech rusești au fost sancționate masiv.
Motivul este simplu și inconfortabil: Europa depindea de Rosatom. Bulgaria, Cehia, Finlanda, Slovacia și Ungaria aveau centrale nucleare cu reactoare VVER rusești care foloseau combustibil fabricat de Rosatom. Sancționarea Rosatom ar fi înseamnat oprirea unor centrale nucleare care produceau electricitate pentru milioane de europeni.
Treptat, dependența s-a redus. Westinghouse a obținut certificarea pentru combustibil nuclear compatibil cu reactoarele VVER — o alternativă la combustibilul rusesc. Bulgaria și Cehia au început tranziția spre combustibil occidental. Finlanda a abandonat proiectul Rosatom Hanhikivi 1.
Marea Britanie a inclus trei subsidiare ale Rosatom legate de proiectele sale externe în cel mai recent pachet de sancțiuni, spunând că subsidiarele au fost incluse deoarece sunt implicate „în încercarea de a obține contracte pentru noi instalații nucleare rusești în străinătate, deschizând fluxuri suplimentare de venituri energetice pentru a compensa veniturile petroliere în scădere”. Rosatom a respins sancțiunile ca „ilegitimi în temeiul dreptului internațional.”
Rosatom și România: o relație indirectă, dar relevantă
România nu are și nu a avut niciodată un acord cu Rosatom pentru construcția de centrale nucleare. Centrala nucleară de la Cernavodă — singura din România — a fost construită cu tehnologie canadiană CANDU, nu cu reactoare rusești, și folosește uraniu natural, nu îmbogățit.
România extinde durata de viață a reactoarelor sale de la Cernavodă, avansând simultan cu proiecte nucleare majore noi. Planurile includ finalizarea unităților 3 și 4 până în 2031 și implementarea reactoarelor mici modulare SMR. Aceste proiecte noi se desfășoară cu parteneri americani — NuScale, pentru reactoarele SMR — nu cu Rosatom.
Banca Europeană de Investiții a aprobat în iulie 2026 un împrumut de 800 de milioane de euro pentru refacerea centralei Cernavodă.
Totuși, Rosatom are relevanță pentru România în câteva moduri indirecte. Ungaria — vecinul de vest al României — are în construcție Paks II cu Rosatom, un proiect care alimentează tensiunile din UE și din NATO. Serbia — vecinul de sud-vest — este în discuții cu Rosatom pentru propria centrală nucleară. Și orice navă Rosatom din Marea Neagră — inclusiv Yanina, scufundată pe 1 august 2026 — traversează o zonă de securitate directă a României.
Rosatom după invazia din Ucraina: rezistent, dar sub presiune
Invazia rusă din 2022 a pus Rosatom într-o poziție fără precedent. Deși nu a fost sancționat direct de UE sau SUA, subsidiare specifice au intrat pe listele de sancțiuni britanice și americane. Parteneri occidentali au renunțat la proiecte comune. Siemens a refuzat să mai furnizeze echipamente pentru Akkuyu. Două miliarde de dolari de investiții au fost înghețate temporar.
Directorul general al Rosatom, Alexei Likhachev, a declarat că în 2025 obiectivele corporației de stat fuseseră depășite „în ciuda tuturor dificultăților” — o afirmație care sugerează că Rosatom a reușit să se adapteze la presiunile sancțiunilor prin diversificarea surselor de finanțare, inclusiv prin atragerea de investitori în yuani pe piețele asiatice.
Scufundarea navei Yanina pe 1 august 2026 — o primă lovitură directă asupra flotei comerciale Rosatom în Marea Neagră — a dus la reacția predictibilă: Directorul General Likhachev a denunțat atacul ca „pirație și jaf maritim” și a mulțumit echipajului care a salvat oamenii. Un limbaj diplomatic și controlat, care ilustrează că Rosatom știe să gestioneze crize de imagine globale.
Rosatom în 2026: cel mai mare portofoliu nuclear din istoria lumii
În ultimul deceniu, întreprinderea nucleară de stat rusă Rosatom a devenit cel mai activ exportator de tehnologie nucleară din lume.
Cu 39 de reactoare în construcție în străinătate simultan — un record mondial absolut — Rosatom este mai puternic ca niciodată, în ciuda războiului din Ucraina și a sancțiunilor parțiale. Paradoxul este că tocmai izolarea Rusiei de Occident a împins mai multe țări din Sud și Est spre Rosatom: Bangladesh, Kazakhstan, Uzbekistan, Laos, Etiopia și altele văd în Rosatom un partener care nu pune condiții politice.
Energia nucleară este văzută global ca esențială pentru tranziția energetică — și Rosatom a poziționat Rusia ca furnizor indispensabil în această tranziție. O poziție pe care nici războiul din Ucraina, nici scufundarea Yaninei în Marea Neagră nu au reușit să o submineze fundamental.
Surse: World Nuclear News, Reuters
