Mohammed bin Salman — cunoscut în întreaga lume ca MBS — este prințul moștenitor și primul ministru al Arabiei Saudite și conducătorul de facto al celui mai mare stat exportator de petrol din lume. La 40 de ani, controlează un fond suveran de investiții cu active de peste 1.150 de miliarde de dolari, comandă un buget militar de 78 de miliarde de dolari și prezidează un program de transformare economică — Viziunea 2030 — care urmărește remodelarea unei națiuni de 32 de milioane de oameni în decursul unei singure generații.
În 2026, MBS se află în centrul celui mai periculos moment din istoria modernă a regiunii: Arabia Saudită este lovită de Houthi, instalația sa cea mai importantă — Abqaiq — a fost avariată, iar țara sa este prinsă între aliatul american și adversarul iranian.
Cine este MBS: origini și ascensiune fulminantă
Mohammed bin Salman s-a născut pe 31 august 1985 la Riad. Este fiul cel mai mare al celei de-a treia soții a regelui Salman, Fahda bint Falah bin Sultan Al Hithlain, și al optulea copil și al șaptelea fiu al prințului Salman în total.
A urmat Universitatea Regele Saud din Riad, unde a absolvit în 2007 cu o licență în drept.
La începutul anului 2015, Mohammed bin Salman era un prinț relativ necunoscut în afara Arabiei Saudite. Ascensiunea sa a fost amețitor de rapidă. În 2015, după ce tatăl său a urcat pe tron, Salman a devenit cel mai tânăr ministru al Apărării din lume. A fost numit ulterior prinț moștenitor adjunct, în spatele vărului său, Mohammed bin Nayef.
O luptă acerbă pentru putere între cei doi veri s-a încheiat în iunie 2017, când Nayef a fost înlăturat. MBS a devenit prinț moștenitor — și, în practică, cel mai puternic om din Arabia Saudită, dat fiind că regele Salman este privit de mulți ca puterea reală din spatele tronului său bolnav și în vârstă.
În septembrie 2022, regele Salman l-a numit oficial prim-ministru — consolidând și formal ceea ce era deja o realitate: MBS conduce Arabia Saudită.
Viziunea 2030: cel mai ambițios pariu economic din lume
Cel mai important proiect al lui MBS este Viziunea 2030 — un plan de transformare radicală a economiei saudite, concepută pentru a reduce dependența țării de petrol înainte ca cererea globală să scadă inevitabil.
Proiectele emblematice includ NEOM — un megalopolis futurist conceput ca centru pentru energie regenerabilă, biotehnologie și inteligență artificială; Qiddiya — o nouă capitală a divertismentului și sportului; și Proiectul Mării Roșii — menit să poziționeze Arabia Saudită ca destinație turistică de primă clasă. Fondul Public de Investiții, cu active de peste 900 de miliarde de dolari, joacă un rol central în finanțarea acestor proiecte. Arabia Saudită a obținut și dreptul de a găzdui Cupa Mondială FIFA din 2034.
Pe lângă megaproiecte, MBS a liberalizat semnificativ societatea saudită — a permis femeilor să conducă mașini, a deschis cinematografe, a autorizat concerte și evenimente mixte, a redus puterea poliției religioase. Schimbări care ar fi fost de neimaginat cu un deceniu în urmă.
Khashoggi: umbra care nu dispare
Nicio prezentare a lui MBS nu poate ignora asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în octombrie 2018 la consulatul saudit din Istanbul. Agențiile de informații americane au concluzionat că MBS a aprobat operațiunea. MBS a negat că ar fi ordonat uciderea, acceptând totuși că a avut loc în cadrul unei operațiuni a statului saudit.
Cazul Khashoggi a marcat relația lui MBS cu Occidentul — în special cu Europa — timp de ani. Totuși, interesele economice și strategice au prevalat rapid: liderii europeni și americani au reluat treptat relațiile normale cu Riad, justificând pragmatic importanța Arabiei Saudite pentru stabilitatea energetică globală.
În noiembrie 2022, Departamentul de Justiție american a determinat că MBS ar trebui să beneficieze de imunitate în cazul intentat împotriva sa de logodnica lui Khashoggi, deoarece prințul moștenitor fusese recent numit prim-ministru al Arabiei Saudite și are acum calitatea de șef de guvern.
Politica externă: între Washington și Beijing
MBS a supravegheat o recalibrare a politicii externe saudite. Sub conducerea sa, Riadul a restabilit relațiile cu Iranul în martie 2023 prin mediere chineză, a redus implicarea directă în războiul din Yemen și a redeschis canale cu Siria.
Această normalizare cu Iranul — negociată de China și nu de SUA — a reprezentat un semnal că Arabia Saudită nu mai este exclusiv în orbita americană. MBS a deschis o relație pragmatică cu Beijingul, atrăgând investiții chineze masive și diversificând vânzările de petrol.
Dar în 2026, cu izbucnirea războiului SUA-Iran, Arabia Saudită s-a văzut din nou pusă să aleagă. Până acum, Riadul a ales să coopereze cu SUA — participând la lovituri comune împotriva milițiilor iraniene din Irak — dar evitând să se declare oficial în război cu Iranul.
MBS și Trump: o relație specială
În noiembrie 2025, MBS a vizitat Casa Albă pentru a se întâlni cu președintele Donald Trump. Limuzina sa a fost escortată pe peluza sudică de un escadron de cai negri în timp ce o fanfară militară îi anunța sosirea. Trump a găzduit ulterior un dineu în frac în Sala de Est.
Relația dintre cei doi este mai caldă decât sub administrația Biden — și crucială pentru gestionarea crizei din 2026. Arabia Saudită este principala sursă de petrol care poate compensa parțial blocada iraniană a Hormuz, iar MBS este omul care decide câte barili iese pe ușă.
Cine conduce cu adevărat Arabia Saudită în 2026
MBS este conducătorul de facto al Arabiei Saudite, cunoscut pentru politica sa externă agresivă, viziunea economică ambițioasă și reformele sociale controversate.
La 40 de ani — extrem de tânăr pentru un conducător de stat major — MBS are probabil decenii înaintea sa la putere. Arabia Saudită nu organizează alegeri. Succesiunea în cadrul familiei Al Saud se negociază în culise, iar MBS și-a eliminat sistematic rivalii în ultimii zece ani.
Instalația Abqaiq lovită de Houthi, tancherele saudite atacate în Marea Roșie, miliții iraniene lovite împreună cu SUA în Irak — în 2026, toate deciziile cruciale ale Arabiei Saudite trec printr-un singur om. Mohammed bin Salman. MBS.
Surse: Britannica, CNN
