Luni, 4 mai 2026, ora 8 dimineața ora Golfului. Marina americană a început operațiunea „Project Freedom” — un efort fără precedent de a ghida cele 2.000 de nave și 20.000 de marinari blocați de 66 de zile în Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns imediat cu un avertisment dur: orice navă care trece fără coordonarea Teheranului „riscă să fie atacată.” Și chiar în aceste ore, o navă a fost lovită de proiectile necunoscute.
„Project Freedom” — ce este și cum funcționează
Trump a declarat duminică că SUA va lansa luni un efort de a elibera navele blocate în Strâmtoarea Hormuz, ca un „gest umanitar” pentru a ajuta țările neutre în războiul SUA-Israel contra Iranului.
„Le-am spus acestor țări că le vom ghida navele în siguranță din aceste ape restricționate, astfel încât să poată continua liber și eficient cu afacerile lor,” a scris Trump pe Truth Social.
O forță operativă condusă de SUA a anunțat că a început operațiunea. Forțele americane vor ghida navele strânse — nu este o misiune de escortă, a precizat un oficial american. Cu alte cuvinte: navele vor fi îndreptate spre ieșire, nu protejate activ pe tot parcursul tranzitului.
Amploarea crizei — 2.000 de nave, 20.000 de marinari captivi
Circa 20.000 de marinari și 2.000 de nave sunt blocate în Golful Persic din cauza crizei.
Criza a creat și penurii de alimente, provizii medicale și apă la bordul unor nave, forțând echipajele să racionalizeze proviziile în timp ce gestionau oboseala și suferința psihologică.
Căpitanul Istique Alam, care comandă un petrolier emiratez, a stat blocat în largul coastei Omanului de peste două luni. Este unul dintre miile de marinari care au trăit o captivitate involuntară în mijlocul unui război pe care nu l-au ales.
Iranul răspunde: „Orice navă fără coordonarea noastră riscă să fie atacată”
Teheranul nu a lăsat anunțul american fără răspuns. Ali Abdollahi, comandantul Cartierului General Central Khatam al-Anbiya al Iranului — comanda unificată a forțelor armate iraniene — a declarat că Iranul va proteja securitatea strâmtorii „cu toată forța.” „Menținem și gestionăm puternic securitatea Strâmtorii Hormuz cu toată forța și anunțăm toate navele comerciale și petrolierele să se abțină de la orice tranzit fără coordonare cu forțele armate staționate în Strâmtoarea Hormuz, astfel încât securitatea lor să nu fie pusă în pericol,” a spus Abdollahi.
Orice „acțiune agresivă a Americii pentru a perturba situația va duce doar la complicații suplimentare și la punerea în pericol a securității vaselor” din zonă, a adăugat comandantul iranian.
Vicepreședintele parlamentului iranian, Ali Nikzad, declarase anterior: „Nu vom da înapoi din poziția noastră privind Strâmtoarea Hormuz și nu va reveni la condițiile dinainte de război.”
Și chiar azi dimineață — o navă lovită de proiectile
Tensiunile nu sunt doar retorice. Duminică, o navă cargo din apropierea Strâmtorii Hormuz a raportat că a fost atacată de mai multe ambarcațiuni mici, conform Centrului britanic de Operațiuni Maritime. O altă navă a fost lovită de „proiectile necunoscute.” Au fost cele mai recente din cel puțin două duzini de atacuri din zona strâmtorii de la izbucnirea războiului. Nu au fost raportate victime. Acestea au fost primele atacuri raportate în zonă de la 22 aprilie.
Înainte ca Project Freedom să fie anunțat, un petrolier fusese lovit de proiectile necunoscute în Strâmtoarea Hormuz. Toți membrii echipajului au fost raportați în siguranță. Incidentul subliniază riscul pentru toate vasele care tranzitează calea navigabilă critică.
Ce riscă companiile care plătesc taxele iraniene
Iranul a instituit un sistem de taxe pentru navele care vor să treacă — dar SUA a blocat această opțiune. SUA a avertizat companiile de transport maritim că ar putea fi sancționate dacă plătesc Iranul în orice formă, inclusiv active digitale, pentru a tranzita în siguranță strâmtoarea.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că Iranul a obținut mai puțin de 1,3 milioane de dolari în taxe — „o sumă infimă față de veniturile lor zilnice anterioare din petrol.”
Scepticismul industriei maritime
Nu toată lumea este optimistă că Project Freedom va funcționa. Directorii executivi din domeniul maritim și-au exprimat prudența față de operațiune. „Sunt necesare ambele părți pentru a debloca — nu doar una,” a declarat Bjørn Højgaard, CEO-ul managerului de nave Anglo-Eastern. „Oricare parte poate semnala că este dispusă să lase anumite nave să treacă, dar dacă cealaltă parte nu acceptă asta în practică, nu schimbă în mod material realitatea pe apă.”
Propunerea iraniană de 14 puncte — în paralel cu operațiunea
Chiar în timp ce marina americană începe operațiunea, diplomația nu s-a oprit. Propunerea Iranului de 14 puncte cere SUA ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, încheierea blocadei navale americane a porturilor iraniene, retragerea forțelor din regiune și încetarea tuturor ostilităților, inclusiv a operațiunilor Israelului în Liban.
Propunerea iraniană cere ca problemele dintre cele două țări să fie rezolvate în 30 de zile și vizează încheierea războiului, nu doar prelungirea armistițiului.
Trump a spus sâmbătă că analizează planul, dar și-a exprimat îndoiala că va duce la un acord. Lumea ține respirația.
Ce înseamnă asta pentru România și Europa
Circa 20% din producția zilnică globală de petrol trecea prin Hormuz înainte de război. Europa primește 12-14% din gazul natural lichefiat din Qatar, prin strâmtoare. Fiecare navă ghidată cu succes afară din Hormuz înseamnă un pas mic spre normalizarea aprovizionării cu energie — și spre reducerea prețurilor la pompă și pe facturile românilor.
Dar dacă Iranul va ataca navele ghidate de marina americană, criza se poate transforma rapid dintr-o operațiune umanitară într-un nou incident militar cu consecințe imprevizibile.
