Cum a ajuns Danemarca fără guvern după șapte săptămâni
Danemarca se află de aproape șapte săptămâni fără un guvern funcțional, iar criza politică intră acum într-o nouă fază. Regele Frederik X l-a mandatat pe liderul dreptei, ministrul apărării Troels Lund Poulsen, să formeze un guvern de centru-dreapta, după ce prim-ministrul în funcție Mette Frederiksen a eșuat în tentativa de a-și asigura un al treilea mandat consecutiv.
Negocierile conduse de Poulsen au început luni, 11 mai, cu întâlniri cu toate partidele din parlament, într-o primă rundă de sondare înainte de îngustarea discuțiilor.
Greșeala de calcul a Frederiksen: Groenlanda nu a ținut
Totul a început în februarie 2026, când Frederiksen a convocat anticipate cu luni înainte de termen. Calculul era simplu: după ce Donald Trump a ameninÈ›at repetat că vrea să anexeze Groenlanda — teritoriul autonom danez — iar premierul a replicat ferm că o preluare americană ar însemna „sfârÈ™itul NATO”, popularitatea ei a crescut brusc. Frederiksen spera să valorifice acest val.
Greșeala a fost că votanții nu au gândit la fel. Campania electorală a fost dominată nu de Groenlanda sau de politica externă, ci de costul vieții, pensii și imigrație — probleme interne la care guvernul Frederiksen nu avusese răspunsuri suficient de convingătoare.
Rezultatul de pe 24 martie a fost dureros: Social-Democrații au obținut doar 21,9% din voturi și 38 de mandate din 179, față de 50 în 2022. Cel mai slab scor al partidului din 1903 încoace — mai bine de un secol.
Un parlament fragmentat ca niciodată
Alegerile au produs unul dintre cele mai fragmentate parlamente din istoria recentă a Danemarcii: 12 partide în Folketing, niciun bloc cu majoritate clară. Blocul de stânga a obținut 84 de mandate, cel de dreapta 77, iar Moderații lui Lars Løkke Rasmussen — 14 mandate decisive, suficiente pentru a face sau desface orice coaliție.
Rasmussen a ajuns astfel în postura de arbitru suprem. IniÈ›ial a negociat cu Frederiksen timp de 44 de zile, fără rezultat. Pe 8 mai, a schimbat direcÈ›ia: a propus ca mandatul de formator de guvern să fie transferat lui Troels Lund Poulsen, liderul dreptei, afirmând că „avem nevoie de o schimbare de direcÈ›ie”.
Danemarca funcționează sub principiul parlamentarismului negativ: un guvern poate prelua puterea fără majoritate absolută, dacă nu există o majoritate împotriva lui. Asta înseamnă că Poulsen nu trebuie să convingă pe toată lumea — ci doar să evite o moțiune de cenzură.
Frederiksen e eliminată din joc?
Nu neapărat. Analiștii danezi notează că Rasmussen nu a exclus-o explicit pe Frederiksen ca premier. Scenariul în care Poulsen eșuează, iar mandatul revine Frederiksen — dar într-un cadru politic diferit, mai centrist — rămâne pe masă.
Poulsen însuÈ™i a recunoscut dificultatea misiunii. „Abordez asta cu mare umilință”, a declarat el. „Suntem conÈ™tienÈ›i cât de dificil poate fi să pui o fundaÈ›ie politică în loc.”
Potențialii parteneri de coaliție ai lui Poulsen includ Partidul Popular Danez, Liberal Alliance și Conservatorii — un amestec de partide cu viziuni diferite pe teme cheie precum imigrația și ajutorul pentru Ucraina.
O lecție pentru Europa: a sta împotriva lui Trump nu garantează victoria
Cazul Frederiksen devine rapid un studiu de caz pentru politicienii europeni: popularitatea în dosarele de politică externă — chiar și în fața unui adversar atât de vizibil ca Trump — nu se traduce automat în voturi dacă problemele economice ale alegătorilor rămân nerezolvate.
O analiză a rezultatelor notează că, deÈ™i Frederiksen a câștigat trei alegeri consecutive — raritate în politica europeană — pierderea din 2026 arată că „a ne ocupa prea mult de Ucraina È™i de politica externă ne-a costat voturi interne”, după cum a recunoscut chiar un deputat social-democrat.
Surse: NordiskPost, CNN, Al Jazeera