Comisara Kos rupe blocajul de luni de zile
Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a cerut luni statelor membre să deschidă oficial toate clusterele de negociere pentru aderarea Ucrainei și Moldovei până în iulie, într-o nouă tentativă de a depăși luni de blocaj.
„Voi îndemna toate statele membre să deschidă formal toate clusterele”, a declarat Kos în fața jurnaliștilor la Bruxelles, înaintea reuniunii Consiliului pentru Afaceri Externe. „Am făcut mult front-loading, deci totul este pregătit.” Primul cluster ar putea fi deschis în iunie, în timpul președinției cipriote a Consiliului UE, iar celelalte cinci ar urma în iulie, când Irlanda preia conducerea.
Procedura de aderare la UE acoperă 35 de capitole, 33 dintre ele grupate în șase clustere tematice, deschise gradual. Primul care se lansează este clusterul „Fundamentele procesului de aderare la UE” — și ultimul care se închide.
De ce acum? Ungaria a schimbat guvernul
Blocajul principal din ultimii ani a avut un singur autor: Viktor Orbán. Comisia Europeană susține că Ucraina este pregătită tehnic să înceapă procesul, însă acesta a fost tergiversat de politica de veto a Ungariei sub Orbán. Cu schimbarea de conducere de la Budapesta, Bruxellesul speră că Ungaria va adopta o abordare mai constructivă.
Noul premier ungar Péter Magyar se opune aderării rapide a Ucrainei la UE și trimiterii de ajutor militar, dar ar putea debloca împrumutul de 90 de miliarde de euro ca gest de bunăvoință față de liderii de la Bruxelles.
Magyar a indicat că un reset al relațiilor este posibil, dar l-a condiționat de introducerea de către Kiev a unor modificări legislative pentru protejarea drepturilor lingvistice, culturale și istorice ale maghiarilor etnici din Ucraina. O întâlnire între Magyar și președintele ucrainean Volodymyr Zelenski este așteptată la începutul lunii iunie.
Termenul din iunie stabilit de Kos pentru primul cluster coincide cu primul summit european al lui Magyar în calitate de premier ungar, programat pentru mijlocul lunii iunie.
Calendarul concret: de la negocieri la tratat
Ucraina a primit deja în martie de la Comisia Europeană o listă cu criteriile necesare pentru lucrul la toate cele șase clustere.
Vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, Taras Kachka, a precizat că dacă clusterele sunt deschise formal până în mai sau iunie, unele capitole ar putea fi deja închise în cursul acestui an. Tratatul de aderare ar putea fi redactat și semnat în 2027, după care ar trebui ratificat de toate statele membre.
Comisara Kos a indicat anterior că Ucraina și Moldova ar putea fi pregătite să încheie negocierile de aderare până în 2028 și să adere la UE până în 2030.
Tensiuni cu Balcanii de Vest
Accelerarea procesului pentru Ucraina creează și fricțiuni. Ministrul de externe al Luxemburgului, Xavier Bettel, a îndemnat la prudență: „Trebuie să fim precauți; există reguli de urmat și trebuie să explicăm asta țărilor din Balcanii de Vest.” Unele dintre aceste țări au aplicat pentru aderare cu mult înaintea Ucrainei și văd acum Kievul avansând în viteză.
Comisara Kos a recunoscut că metodele UE sunt depășite: „Avem metode vechi de 40 de ani. Astăzi trăim în alte vremuri, vremuri de război, și nu avem timp.”
Ce înseamnă asta pentru România
Aderarea Ucrainei la UE este unul dintre cele mai importante dosare geopolitice pentru România, din mai multe motive directe.
Granița comună — România împarte cu Ucraina cea mai lungă frontieră terestră a sa. O Ucraină membră UE ar transforma radical natura acestei frontiere: de la una de conflict la una internă, cu implicații majore pentru securitate, comerț și fluxuri de persoane.
Fondurile europene — Intrarea Ucrainei în UE va reconfigura bugetul comunitar. O economie de dimensiunile Ucrainei ar absorbi o parte semnificativă din fondurile de coeziune și cele agricole — resurse din care România beneficiază în prezent considerabil. Negocierile pentru următorul cadru financiar multianual post-2027 vor fi influențate direct de acest proces.
Minoritatea română din Ucraina — La fel cum Ungaria condiționează deblocarea procesului de protejarea maghiarilor etnici din Ucraina, România are propriile comunități românofone în regiunile Cernăuți și Odesa, ale căror drepturi lingvistice și educaționale reprezintă un dosar activ în relația bilaterală.
Securitatea regională — O Ucraină ancorată ferm în structurile europene reduce pe termen lung amenințarea la adresa flancului estic al NATO, din care România face parte.
