Testul care a schimbat calculele nucleare globale
Marți, 12 mai 2026, la ora 11:15, ora Moscovei, Rusia a lansat cu succes racheta intercontinentală RS-28 Sarmat de la cosmodromul Plesetsk. Comandantul Forțelor Strategice de Rachete, generalul-colonel Sergei Karakayev, i-a raportat lui Putin că lansarea a fost un succes și că obiectivele misiunii au fost atinse.
„Aceasta este cea mai puternică rachetă din lume”, a declarat Putin, adăugând că puterea combinată a focoaselor sale cu È›intire independentă este de peste patru ori mai mare decât cea a oricărui echivalent occidental. Putin a confirmat că racheta va intra în serviciu de luptă activ până la finalul anului 2026.
Ce este Sarmat și de ce contează
Sarmat — denumit „Satan II” în Occident — este destinat să înlocuiască aproximativ 40 de rachete sovietice Voyevoda. Dezvoltarea sa a început în 2011 È™i, înainte de marÈ›i, racheta avusese un singur test de succes cunoscut È™i a suferit o explozie masivă în urma unui test eÈ™uat în 2024.
Racheta are o rază de acțiune estimată de peste 10.000 de kilometri și poate transporta până la 16 focoase nucleare cu țintire independentă, potrivit Missile Defense Advocacy Alliance. Putin susține că raza reală depășește 35.000 de kilometri — suficient pentru a atinge orice punct de pe glob pe traiectorii multiple, inclusiv trecând pe deasupra Polului Sud, evitând sistemele de apărare antirachetă ale NATO amplasate în emisfera nordică.
Racheta are 35,3 metri lungime, cântărește 208 tone și are o sarcină utilă maximă de 10 tone. Este lansată din silozuri și alimentată cu combustibil lichid — o alegere tehnica ce permite stocarea pe termen lung în stare pregătită de lansare.
Primul regiment: Siberia, sfârșitul anului 2026
Testul deschide calea pentru staționarea primului regiment înarmat cu Sarmat la divizia Uzhur din regiunea Krasnoyarsk, în Siberia, până la finalul lui 2026. Este același termen pe care Putin l-a anunțat anterior de cel puțin zece ori din 2021 încoace, fără să fie respectat — o realitate pe care analiștii o notează cu scepticism.
Potrivit lui Roscosmos, termenul iniÈ›ial de operaÈ›ionalizare fusese 2023. Racheta este unul dintre cele È™ase „superarme” prezentate de Putin în 2018 ca răspuns la retragerea SUA din Tratatul ABM în 2002.
Fără niciun tratat care să mai pună limite
Contextul strategic face acest test mai semnificativ decât un simplu exercițiu tehnic. Ultimul pact nuclear rămas între Rusia și SUA a expirat în februarie 2026, lăsând cele două cele mai mari arsenale nucleare din lume fără niciun plafon, pentru prima oară în mai bine de jumătate de secol — alimentând temerile privind o cursă a înarmării nucleare fără precedent.
Cu limitele dispărute, Rusia va putea înlocui rachetele R-36M cu Sarmat raport unu-la-unu, menținând în același timp celelalte rachete intercontinentale dacă dorește.
Alături de actualizarea Sarmat, oficialii ruÈ™i au anunÈ›at È™i că racheta hipersonică Oreshnik a intrat oficial în serviciu activ de luptă, putând fi echipată cu focoase nucleare. Putin a precizat că sistemul subacvatic Poseidon È™i racheta de croazieră Burevestnik, cu propulsie nucleară, se află în „stadii finale” de dezvoltare.
Mesajul politic din spatele testului
AnaliÈ™tii occidentali sunt mai puÈ›in impresionaÈ›i decât vrea Kremlinul. „Putin încearcă probabil să compenseze jenă internaÈ›ională suferită pe 9 mai, când a trebuit să îl implore pe Zelenski să permită Rusiei să organizeze o paradă pe PiaÈ›a RoÈ™ie”, a declarat analistul Barros pentru Kyiv Independent. „Putin caută să poziÈ›ioneze Rusia drept o putere globală, iar astfel de anunÈ›uri îl ajută în acest efort de imagine.”
Parada de Ziua Victoriei din 9 mai a fost cea mai redusă din 2008 încoace — pentru prima oară în aproape 20 de ani, nicio tehnică militară grea nu a fost expusă pe Piața Roșie. Testul rachetei a venit la trei zile după această umilință simbolică.
„Racheta Sarmat nu reprezintă o ameninÈ›are unică sau ridicată pentru niciun actor. Kremlinul proiectează aceste teste pentru a instila teamă È™i a convinge È›intele să cedeze în faÈ›a Rusiei”, a adăugat Barros.
Ce înseamnă asta pentru România și NATO
România găzduiește pe teritoriul său scutul antirachetă NATO de la Deveselu — exact tipul de sistem pe care Sarmat este proiectat să îl ocolească prin traiectorii suborbitate și hipersonice. Operaționalizarea rachetei până la finalul lui 2026, coroborată cu expirarea oricărui tratat nuclear, plasează România și flancul estic NATO într-un mediu de securitate nuclear mai imprevizibil decât oricând din 1991 încoace.
Surse: CNN, NPR, Al Jazeera