Iranul a lansat o serie de rachete asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu marți dimineață, în timp ce SUA, în parteneriat cu Arabia Saudită, au lovit miliții susținute de Teheran din Irakul vecin, ucigând cel puțin 20 de luptători.
Armata americană a anunÈ›at joi dimineață că a finalizat „un val masiv de lovituri împotriva Iranului”, efectuat ca răspuns la un atac iranian anterior cu rachete asupra unei baze americane din Iordania.
Escaladarea pe mai multe fronturi, după câteva zile de calm relativ, a ridicat riscul revenirii la un război total. A subliniat, de asemenea, dificultatea de a dezamorsa un conflict de cinci luni care a zguduit economia mondială și este nepopular în rândul americanilor.
Ce s-a întâmplat: trei fronturi în aceeași noapte
Noaptea de marți spre miercuri a fost cea mai complexă din punct de vedere operațional de la reluarea ostilităților din 8 iulie. Trei evenimente distincte au avut loc aproape simultan.
Frontul 1 — Iordania: Garda Revoluționară Islamică a Iranului a declarat că a lansat rachete asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania — un important nod militar american în regiune. Armata Iordaniei a anunțat că cinci rachete iraniene au fost interceptate și distruse. SUA au anunțat ulterior că forțele americane și saudite au lovit mai multe situri logistice și de armament din estul Irakului ca răspuns la atacurile cu drone asupra Arabiei Saudite.
Frontul 2 — Arabia Saudită: Houthi au declarat că au lansat drone care vizau instalațiile petroliere folosite pentru transportul petrolului din Arabia Saudită spre portul Yanbu de la Marea Roșie — o rută alternativă cheie pentru exporturile saudite blocate de controlul iranian asupra Strâmtorii Hormuz. Imagini satelitare ale Planet Labs analizate de AP au arătat daune la instalația de procesare a petrolului Abqaiq a Saudi Aramco. Instalația masivă este capabilă să proceseze aproximativ 7 milioane de barili de petrol brut pe zi.
Frontul 3 — Irak: SUA și Arabia Saudită au atacat împreună miliții iraniene din Irak. Forțele de Mobilizare Populară — o coaliție de grupuri armate preponderent șiite susținute de Iran, care se află oficial sub comanda armatei irakiene — au anunțat că cel puțin 20 de luptători au murit în loviturile de la Mosul.
Abqaiq: ținta care schimbă calculul economic global
Lovirea instalației Abqaiq este cel mai alarmant element al nopții. Abqaiq este cel mai mare centru de procesare a petrolului din lume — un complex uriaș în estul Arabiei Saudite care procesează și stabilizează cea mai mare parte a petrolului brut saudit înainte de export.
Instalația este capabilă să proceseze aproximativ 7 milioane de barili pe zi — echivalentul a aproximativ 7% din consumul global zilnic de petrol. Abqaiq mai fusese atacat în septembrie 2019 de drone iraniene, provocând o întrerupere temporară a jumătate din producția saudită și o creștere bruscă a prețului petrolului.
Loviturile din această săptămână vin tocmai când Arabia Saudită folosea Marea Roșie ca alternativă la Hormuz pentru exporturile sale. Atacând Abqaiq și rutele spre Yanbu simultan, Iran și Houthi închid și această supapă de siguranță.
SUA răspund cu „un val masiv de lovituri”
Armata americană a anunÈ›at joi dimineață că a finalizat „un val masiv de lovituri împotriva Iranului” ca răspuns la atacul iranian cu rachete asupra bazei din Iordania. Trump a transmis un mesaj scurt pe Truth Social: „Este rândul nostru.”
Detaliile loviturilor americane nu au fost publicate complet la ora redactării acestui articol. CENTCOM a confirmat că țintele au inclus sisteme de apărare aeriană, infrastructură de comandă și control și capacități maritime iraniene.
Propunerea Omanului pentru Hormuz, respinsă
Un detaliu diplomatic important a ieșit la suprafață în mijlocul escaladării: ministrul adjunct de externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a declarat că țara sa a respins o propunere a Omanului — care se află pe malul opus al strâmtorii — de a gestiona împreună traficul de nave. Într-un interviu pentru televiziunea de stat iraniană, Gharibabadi a spus că propunerea Omanului includea împărțirea strâmtorii în două rute.
Respingerea propunerii omaneze elimină unul dintre puținele mecanisme diplomatice concrete discutate în ultimele săptămâni. Omanul era văzut ca un mediator ideal — vecin cu Iranul, cu relații bune cu SUA și fără implicare directă în conflict. Dacă și această propunere a căzut, spațiul de manevră diplomatică se îngustează dramatic.
De ce pauza s-a terminat: presiuni interne în Iran
Escaladarea subliniază dificultatea de a dezamorsa un conflict de cinci luni care a zguduit economia mondială și este nepopular în rândul americanilor. Era, de asemenea, susceptibilă să adauge îngrijorări că SUA își reduc și mai mult stocurile deja diminuate de muniție sofisticată necesară pentru a-și apăra bazele și aliații.
Dinspre Iran, contextul intern explică parțial reluarea atacurilor: facțiunile dure din IRGC au presat constant conducerea de la Teheran să nu accepte niciun acord care nu rezolvă definitiv chestiunea Hormuz în favoarea Iranului. Fiecare zi de pauză era interpretată intern ca o slăbiciune. Atacul de marți a fost, probabil, și un mesaj intern — că IRGC rămâne în control al agendei militare.
Ce urmează
Reluarea violențelor pe trei fronturi simultane face orice perspectivă de armistițiu pe termen scurt extrem de incertă. Cu propunerea Omanului respinsă, canalele irakiene epuizate și negocierile de la Doha suspendate, nu există un mediator activ cu credibilitate față de ambele părți.
Prețul petrolului a reacționat imediat la știrile despre Abqaiq, urcând din nou spre 100 de dolari pe baril. Rezerva strategică de petrol a SUA a scăzut la cel mai scăzut nivel din 1983 încoace — o vulnerabilitate economică pe care Iranul o cunoaște și o exploatează.