Hezbollah este un partid politic È™iit È™i grupare militară cu sediul în Liban, unde È™i-a construit reputaÈ›ia de „stat în stat”. Fondată în haosul Războiului Civil Libanez de cincisprezece ani (1975-1990), gruparea susÈ›inută de Iran este animată de o opoziÈ›ie violentă față de Israel È™i puterile occidentale care operează în Orientul Mijlociu È™i funcÈ›ionează ca un mandatar al Iranului, cel mai mare benefactor al său.

Urmând izbucnirii campaniei militare comune SUA-Israel împotriva Iranului în februarie 2026, Hezbollah a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului, extinzând conflictul. La 3.185 de morți și 9.633 de răniți în Liban de la reluarea luptelor în martie 2026 — conform Ministerului Sănătății libanez — Hezbollah se află din nou în centrul celui mai complex conflict din Orientul Mijlociu.

Originile: o creație a Revoluției Islamice Iraniene

Hezbollah a apărut pentru prima dată în timpul războiului civil din Liban ca o miliție după invazia israeliană din 1982.

Contextul este esențial. Când Israelul a invadat Libanul în 1982 pentru a elimina Organizația pentru Eliberarea Palestinei, a creat fără să vrea condițiile perfecte pentru apariția unui adversar mult mai periculos. Iranul lui Khomeini — proaspăt ieșit din Revoluția Islamică din 1979 — a văzut în haosul libanez o oportunitate de a exporta revoluția șiită.

Aproximativ 1.500 de Gardieni ai Revoluției Islamice iranieni s-au deplasat în Liban în vara anului 1982, stabilindu-se în Baalbek, în Valea Bekaa. Această doctrină includea utilizarea terorii ca mijloc de atingere a obiectivelor politice. Iranul spera că grupul va participa la jihadul împotriva Israelului.

Din această combinaÈ›ie — frustrarea comunității È™iite libaneze marginalizate, prezenÈ›a militară iraniană È™i invazia israeliană — s-a născut Hezbollah. Numele înseamnă „Partidul lui Dumnezeu” — o referire directă la un verset din Coran: „Căci, cu adevărat, Partidul lui Dumnezeu va triumfa.”

Primii ani ai grupării au fost marcați de violență extremă. Hezbollah a revendicat atentatul cu camion-bombă din octombrie 1983 care a ucis 241 de soldați americani și 58 de paraşutiști francezi în Beirut — unul dintre cele mai letale atacuri teroriste împotriva SUA din întreaga Guerre Rece. A revendicat și răpirea a zeci de cetățeni occidentali în Liban în anii 1980.

Structura: stat în stat, partid politic și armată privată

Din anii 2000, Hezbollah a devenit una dintre principalele forțe politice din Liban, o țară multiconfesională al cărei sistem politic este în mare parte împărțit pe linii sectare.

Aceasta este particularitatea fundamentală a Hezbollah: nu este doar o grupare militară. Este simultan o forță armată, un partid politic cu deputați în Parlamentul libanez, un furnizor de servicii sociale (spitale, școli, rețele de ajutor social) și un actor economic cu ramificații în toată lumea.

Această structură multidimensională face Hezbollah aproape imposibil de eliminat prin mijloace militare convenționale. Dacă lovești instalațiile militare, rețeaua socială și politică supraviețuiește. Dacă lovești conducerea, structura organizatorică continuă să funcționeze.

Hezbollah este finanțat în principal de Iran — estimările variază, dar cifrele citate de oficiali americani sugerează sute de milioane de dolari anual. Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat o rundă suplimentară de sancțiuni în februarie 2026, adăugând mai multe persoane, companii și nave pe Lista Naționalilor Desemnați Special pentru legăturile lor cu Hezbollah.

Pe lângă sprijinul iranian, Hezbollah își finanțează operațiunile prin rețele de afaceri din diaspora libaneză — Africa de Vest, America Latină, SUA — și, potrivit rapoartelor americane, prin trafic de droguri.

Arsenalul: 150.000 de rachete și o armată mai puternică decât multe state

Înainte ca Hezbollah să intre în luptă după invazia Hamas din Israel din 7 octombrie 2023, informațiile israeliene estimau că Hezbollah acumulase un stoc de 150.000 de rachete, inclusiv rachete capabile să lovească fiecare mare oraș israelian.

Arsenalul Hezbollah includea rachete cu rază scurtă de acțiune (Katyusha), rachete cu rază medie (Fajr-5, M-600) și rachete cu rază lungă de acțiune capabile să atingă Tel Aviv și alte zone centrale ale Israelului. Partea cea mai îngrijorătoare pentru Israel era existența rachetelor de precizie — ghidate GPS — care pot lovi ținte specifice, nu doar teritorii largi.

Campania militară israeliană majoră împotriva Hezbollah din 2024 — care a inclus uciderea liderului de lungă durată Hassan Nasrallah și o ofensivă terestră în sudul Libanului — a redus semnificativ aceste capacități. O campanie militară israeliană majoră din 2024 a slăbit considerabil grupul, deși acesta este acum implicat în războiul care mocnește între Statele Unite și Israel împotriva Iranului.

Dar Hezbollah nu a fost distrus. Hezbollah a violat armistițiul prin reconstruirea infrastructurii sale militante și a arsenalului de arme. Când s-a redeschis frontul în 2026, gruparea revenise cu o parte din capacitățile sale.

Liderul: Naim Qassem, „numărul doi” care a devenit numărul unu

Hassan Nasrallah a condus Hezbollah din 1992 până în 2024 — mai bine de trei decenii. A transformat gruparea dintr-o miliție regională într-un actor geopolitic de primă clasă, a negociat retragerea israeliană din Liban în 2000 și a supraviețuit Războiului din Liban din 2006.

Uciderea sa de către Israel în septembrie 2024 a reprezentat cel mai greu lovitură dată Hezbollah în toată istoria sa. Dar organizația a supraviețuit — un testament al structurii sale descentralizate.

Secretarul General al Hezbollah, Naim Qassem, a jurat represalii È™i „să ne îndeplinim datoria de a confrunta agresiunea” după confirmarea iraniană a morÈ›ii lui Khamenei, declarând că Hezbollah nu va părăsi „câmpul de onoare È™i rezistență”.

Naim Qassem era anterior secretarul general adjunct — „numărul doi” timp de decenii. A preluat conducerea Hezbollah în condiÈ›iile cele mai dificile din istoria organizaÈ›iei È™i È™i-a demonstrat capacitatea de a menÈ›ine gruparea funcÈ›ională È™i combativă.

Rolul în Siria și dincolo de Liban

Hezbollah nu s-a limitat la Liban. La îndemnul patronului său, Iranul, forțele Hezbollah s-au alăturat luptei pentru a menține Assad la putere. Siria a fost de mult timp un apărător al Hezbollah și una dintre principalele sale surse de arme, cele mai multe provenind din Iran și introduse în Liban prin contrabandă.

Participarea Hezbollah la Războiul Civil Sirian — unde a luptat alături de forțele lui Assad împotriva rebelilor susținuți de Occident — a demonstrat că gruparea era dispusă și capabilă să opereze în afara Libanului. A câștigat experiență de luptă valoroasă, dar a suferit și pierderi semnificative — mii de luptători uciși în Siria.

Politica libaneză a devenit un câmp de luptă mandatar pentru Iran, care sprijină Hezbollah, și Arabia Saudită, care a susținut foștii prim-miniștri și alți politicieni sunniți. Liban nu este doar un câmp de luptă al conflictului israeliano-palestiniano-arab — este o scenă a rivalității regionale dintre Iran și Arabia Saudită.

Hezbollah are prezență și dincolo de Orientul Mijlociu. Pe 3 ianuarie 2026, cotidianul libanez Al-Nahar a raportat că președintele venezuelean Nicholas Maduro, destituit printr-o operațiune americană în aceeași zi, furnizase Hezbollah 10.000 de pașapoarte venezuelene. Acestea permiteau teroriștilor să călătorească în lume ca cetățeni venezueleni, să evite controlul și să se angajeze în activități ilicite sau terorism.

Statutul legal: organizație teroristă sau rezistență legitimă?

Statutul legal al Hezbollah variază dramatic în funcție de țară — o sursă constantă de tensiune diplomatică.

SUA, Canada, Australia, Marea Britanie, Germania și UE desemnează Hezbollah — sau cel puțin aripa sa militară — drept organizație teroristă.

Alte state — inclusiv Rusia, China și multe țări arabe și din lumea a treia — nu îl consideră organizație teroristă, tratându-l ca pe un partid politic legitim și o mișcare de rezistență.

Hezbollah însuÈ™i respinge categoric eticheta teroristă, prezentându-se ca o „rezistență islamică” împotriva ocupaÈ›iei israeliene È™i agresiunii americane.

Hezbollah în 2026: al doilea front al războiului SUA-Iran

Pe 28 februarie 2026, Israel și Statele Unite au lansat un război împotriva Iranului, principalul sprijinitor al Hezbollah, și au asasinat liderul suprem iranian Ali Khamenei. Ca răspuns, Hezbollah a reluat atacurile cu rachete asupra Israelului. Israelul a răspuns cu atacuri aeriene în toată Libanul, inclusiv în capitala Beirut.

Pe 1 iunie, Israel și Hezbollah au convenit un armistițiu, cu Israel angajându-se să nu vizeze suburbiile sudice ale Beirutului și Hezbollah jurând să nu atace Israel, în cadrul unei propuneri americane menite să extindă armistițiul la tot Libanul.

Armistițiul din iunie 2026 este fragil — la fel ca toate armistițiile anterioare dintre Israel și Hezbollah. Israelul a continuat operațiuni în sudul Libanului, traversând Râul Litani în mai 2026 și luptând în Khiam și Bint Jbeil. Hezbollah contestă legitimitatea acestor operațiuni în condițiile armistițiului.

Cel puțin 33 de soldați libanezi au murit de când Israelul și-a extins operațiunile militare în sudul Libanului pe 2 martie 2026, potrivit unui raport al Consiliului de Securitate al ONU din 15 iulie.

Ce urmează pentru Hezbollah

Hezbollah intră în faza actuală semnificativ mai slab decât era în 2023. Pierderea lui Nasrallah, campania de distrugere a infrastructurii militare din 2024 și continuarea operațiunilor israeliene în 2026 au erodat capacitățile grupării.

Dar Hezbollah a supraviețuit și situații mai dificile. A supraviețuit Războiului din 2006, în care Israelul a bombardat Libanul timp de 34 de zile. A supraviețuit pierderilor din Siria. A supraviețuit sancțiunilor americane și internaționale. Și acum supraviețuiește pierderii celui mai important lider al său.

Atâta timp cât Iranul există și are capacitatea și voința de a-și sprijini mandatarii, Hezbollah va continua să existe. Conflictul israeliano-libanez are rădăcini adânci în 1948 — cu mult înainte de apariția Hezbollah. Gruparea este un simptom al acestui conflict mai larg, nu cauza sa.

Surse: Council on Foreign Relations, Britannica

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *