Banca Mondială este una dintre cele mai importante instituții financiare internaționale și apare frecvent în discuțiile despre sărăcie, infrastructură, reforme economice și dezvoltarea țărilor cu venituri mici și medii.
În ciuda numelui, Banca Mondială nu funcționează precum o bancă obișnuită. Persoanele fizice nu își pot deschide conturi la ea, iar companiile nu merg pur și simplu la un ghișeu pentru a solicita un credit.
Rolul său principal este să ofere finanțare, expertiză și asistență tehnică statelor pentru proiecte și reforme care urmăresc dezvoltarea economică și îmbunătățirea nivelului de trai.
Dar de unde vin banii Băncii Mondiale, cine îi poate împrumuta și care este diferența dintre aceasta și Fondul Monetar Internațional?
Ce este Banca Mondială?
În sens strict, Banca Mondială este formată din două instituții:
- Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD);
- Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA).
BIRD, cunoscută internațional prin abrevierea IBRD, acordă în principal finanțare țărilor cu venituri medii și unor state mai sărace care au capacitatea de a contracta împrumuturi în condițiile sale.
IDA se concentrează asupra celor mai sărace țări ale lumii și oferă granturi și împrumuturi în condiții foarte avantajoase.
Cele două instituții formează ceea ce se numește propriu-zis Banca Mondială.
Există însă și expresia Grupul Băncii Mondiale, care include cinci instituții diferite. Distincția este importantă deoarece cei doi termeni sunt utilizați frecvent ca și cum ar însemna același lucru.
Cum a apărut Banca Mondială?
Banca Mondială își are originile în conferința de la Bretton Woods, organizată în Statele Unite în 1944, spre finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
La aceeași conferință au fost puse bazele Fondului Monetar Internațional.
Inițial, una dintre principalele misiuni ale Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare era finanțarea reconstrucției economiilor devastate de război.
Primul împrumut acordat de instituție a mers către Franța în 1947 pentru finanțarea reconstrucției.
Pe măsură ce Europa Occidentală s-a refăcut, activitatea Băncii s-a orientat tot mai mult către țările în curs de dezvoltare și către probleme precum sărăcia, infrastructura, educația, sănătatea și creșterea economică.
În prezent, sediul Grupului Băncii Mondiale se află la Washington, D.C.
Ce este Grupul Băncii Mondiale?
Grupul Băncii Mondiale este format din cinci organizații care îndeplinesc roluri diferite.
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare
BIRD sau IBRD finanțează în principal guvernele țărilor cu venituri medii și ale unor țări cu venituri mai mici, dar considerate suficient de solide financiar pentru a contracta împrumuturi.
Finanțarea poate fi utilizată pentru proiecte de infrastructură, reforme administrative, sănătate, educație, energie sau alte domenii importante pentru dezvoltare.
Asociația Internațională pentru Dezvoltare
IDA a fost creată în 1960 pentru a sprijini cele mai sărace state.
Aceasta poate acorda granturi și împrumuturi concesionale, adică finanțări cu condiții mult mai favorabile decât cele disponibile în mod normal pe piețele financiare.
Pentru unele state foarte sărace sau puternic îndatorate, o parte importantă a sprijinului poate veni sub formă de granturi care nu trebuie rambursate.
Corporația Financiară Internațională
IFC lucrează în special cu sectorul privat.
În loc să împrumute numai guverne, IFC poate investi în companii și proiecte private din țările în curs de dezvoltare și poate ajuta la atragerea altor investitori.
Scopul este stimularea investițiilor, dezvoltarea companiilor și crearea de locuri de muncă.
Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor
MIGA ajută investitorii să gestioneze anumite riscuri politice asociate investițiilor în țări în curs de dezvoltare.
De exemplu, poate oferi garanții împotriva unor riscuri precum exproprierea, anumite conflicte sau restricții politice care afectează o investiție.
Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții
ICSID oferă mecanisme pentru soluționarea litigiilor dintre investitori și state.
Prin urmare, Grupul Băncii Mondiale nu înseamnă doar acordarea de credite guvernelor, ci include și investiții private, garanții și soluționarea unor litigii internaționale privind investițiile.
Câte țări fac parte din Banca Mondială?
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare are în prezent 189 de state membre.
Numărul diferă între instituțiile Grupului Băncii Mondiale, deoarece aderarea la una dintre ele nu înseamnă automat apartenența la toate celelalte.
Statele membre sunt și proprietarii instituției.
Acestea contribuie la capital și participă la luarea deciziilor prin structurile de conducere ale Băncii.
Cine conduce Banca Mondială?
Cea mai înaltă structură de decizie este Consiliul Guvernatorilor, în care fiecare stat membru este reprezentat, de regulă, de ministrul finanțelor, ministrul dezvoltării sau un oficial similar.
Activitatea curentă este supravegheată de un Consiliu al Directorilor Executivi.
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare are 25 de directori executivi, care reprezintă cele 189 de țări membre.
Președintele Grupului Băncii Mondiale conduce organizația și prezidează Consiliul Directorilor Executivi.
În prezent, funcția este deținută de Ajay Banga, care a preluat mandatul în iunie 2023.
Toate țările au același număr de voturi?
Nu.
Spre deosebire de Adunarea Generală a ONU, unde fiecare stat are un vot, puterea de vot în cadrul Băncii Mondiale este legată în mare parte de participația deținută de fiecare stat la capitalul instituției.
Țările care dețin mai multe acțiuni au, în general, o influență mai mare asupra deciziilor.
Statele Unite reprezintă cel mai mare acționar individual al BIRD, iar alte economii importante precum Japonia, China, Germania, Franța și Regatul Unit dețin la rândul lor ponderi importante.
Acest sistem este una dintre caracteristicile care diferenÈ›iază instituÈ›iile financiare internaÈ›ionale de organizaÈ›iile internaÈ›ionale bazate pe principiul „o È›ară, un votâ€.
Este și una dintre sursele criticilor aduse Băncii Mondiale, deoarece țările cu economii mari au mai multă influență decât statele mici și sărace care sunt adesea beneficiare ale finanțărilor.
De unde are Banca Mondială bani?
O parte dintre resurse provin din capitalul furnizat de statele membre, dar Banca Mondială nu finanțează toate împrumuturile direct din contribuțiile guvernelor.
BIRD se împrumută la rândul său de pe piețele financiare internaționale, prin emiterea de obligațiuni cumpărate de investitori, bănci, fonduri și instituții financiare.
Datorită situației sale financiare și sprijinului statelor membre, instituția beneficiază de ratinguri de credit foarte ridicate și se poate finanța în condiții favorabile.
Banii obținuți sunt apoi utilizați pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare.
IDA funcționează diferit. Resursele sale provin în mare parte din contribuțiile statelor donatoare, rambursările împrumuturilor acordate anterior, transferuri din alte componente ale Grupului Băncii Mondiale și finanțarea atrasă de pe piețele de capital.
La anumite intervale, statele donatoare negociază noi pachete de finanțare pentru IDA.
Pentru ce acordă Banca Mondială împrumuturi?
Proiectele finanțate pot fi extrem de diferite de la o țară la alta.
Banca Mondială poate sprijini:
- construirea și modernizarea drumurilor;
- sisteme de alimentare cu apă și canalizare;
- producerea și distribuția energiei;
- școli și programe educaționale;
- spitale și sisteme de sănătate;
- agricultură și dezvoltare rurală;
- transport public;
- digitalizarea administrației;
- protecție socială;
- reformarea instituțiilor publice;
- adaptarea la schimbările climatice;
- reconstrucția după dezastre sau conflicte.
Nu toate finanțările sunt legate de construirea unei infrastructuri fizice. Banca poate oferi și bani pentru programe de reformă economică sau instituțională.
În plus, oferă guvernelor studii, date, consultanță și asistență tehnică.
Banca Mondială dă bani gratis?
Uneori, dar nu în majoritatea situațiilor.
BIRD acordă în principal împrumuturi care trebuie rambursate, împreună cu dobânzile și costurile asociate.
IDA poate acorda atât împrumuturi foarte avantajoase, cât și granturi.
Forma finanțării depinde de veniturile țării, situația datoriei și alte criterii economice.
Prin urmare, expresia „Banca Mondială a dat unei țări un miliard de dolari†nu înseamnă automat că este vorba despre bani nerambursabili.
Poate fi un împrumut pe termen lung, un grant sau o combinație între mai multe forme de finanțare.
Care este diferența dintre Banca Mondială și FMI?
Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional sunt deseori menționate împreună. Ambele au fost create în urma conferinței de la Bretton Woods și au sediul la Washington, dar au roluri diferite.
FMI se concentrează în special asupra stabilității macroeconomice și financiare.
Un stat care se confruntă cu o criză valutară, probleme grave ale balanței de plăți sau dificultăți în finanțarea economiei poate apela la FMI.
Banca Mondială este orientată mai mult către dezvoltarea economică pe termen lung și reducerea sărăciei.
Un exemplu simplificat ar fi următorul: FMI poate ajuta o țară să stabilizeze o criză economică și financiară, în timp ce Banca Mondială poate finanța ulterior drumuri, școli, infrastructură energetică sau reforme care ar trebui să îmbunătățească dezvoltarea pe termen lung.
În practică, cele două instituții colaborează frecvent, iar domeniile lor se pot suprapune.
România face parte din Banca Mondială?
Da.
România a devenit membră a Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 15 decembrie 1972.
Primul împrumut aprobat pentru România de Banca Mondială a venit în 1974 și a fost destinat unui proiect industrial.
După 1990, cooperarea s-a extins considerabil, iar Banca Mondială a participat la finanțarea și sprijinirea unor proiecte și reforme în domenii precum administrația publică, sănătatea, educația, infrastructura, protecția socială și dezvoltarea instituțională.
România este în prezent nu doar membră BIRD, ci și a celorlalte instituții importante ale Grupului Băncii Mondiale.
Poate Banca Mondială obliga o țară să adopte reforme?
Banca Mondială nu poate adopta legi în locul parlamentului unui stat.
Totuși, unele împrumuturi pot fi condiționate de implementarea unor politici sau reforme convenite între instituție și guvernul care solicită finanțarea.
Aceste condiții pot privi, de exemplu, administrarea finanțelor publice, funcționarea unor instituții, reglementările economice sau eficiența anumitor servicii publice.
Acest sistem este controversat.
Susținătorii săi argumentează că finanțarea trebuie însoțită de reforme pentru ca banii să producă rezultate pe termen lung.
Criticii susțin că instituțiile financiare internaționale pot dobândi astfel o influență prea mare asupra politicilor economice ale unor țări și că reformele recomandate nu sunt întotdeauna potrivite condițiilor locale.
De ce este criticată Banca Mondială?
De-a lungul istoriei sale, instituția a fost criticată din mai multe direcții.
Una dintre critici privește puterea de vot, care oferă economiilor mari o influență mai mare decât statelor sărace.
Alte controverse au vizat condițiile atașate anumitor împrumuturi și reformele economice susținute în diferite perioade.
Unele proiecte mari de infrastructură finanțate de instituție au fost criticate pentru efectele asupra mediului sau asupra comunităților locale.
Există și preocuparea că noi împrumuturi pot contribui la creșterea datoriei unor state care se află deja într-o situație financiară dificilă.
Banca Mondială a introdus de-a lungul timpului standarde și mecanisme destinate evaluării riscurilor sociale și de mediu, precum și proceduri prin care comunitățile afectate de anumite proiecte pot ridica probleme.
Dezbaterea privind eficiența instituției continuă însă.
De ce este Banca Mondială atât de importantă?
Influența Băncii Mondiale nu vine doar din valoarea împrumuturilor pe care le acordă.
Instituția produce și cantități uriașe de date și cercetări despre sărăcie, economie, educație, sănătate, datorie, climă și dezvoltare.
Guvernele, universitățile, companiile și organizațiile internaționale folosesc frecvent aceste date pentru analize și politici publice.
Banca poate contribui și la mobilizarea altor surse de finanțare. Participarea sa într-un proiect poate încuraja alte instituții sau investitori să ofere bani.
Astfel, rolul său este în același timp financiar, tehnic și politic.
După mai bine de opt decenii de existență, Banca Mondială rămâne una dintre instituțiile centrale ale sistemului economic internațional. Nu poate elimina singură sărăcia și nu controlează economiile statelor membre, dar poate influența modul în care sunt finanțate unele dintre cele mai importante proiecte de dezvoltare ale lumii.
Pe scurt, Banca Mondială este un mecanism prin care statele membre, piețele financiare și instituțiile internaționale mobilizează bani și expertiză pentru dezvoltarea economică pe termen lung, de la construirea unei școli sau a unui drum până la reformarea unor întregi sisteme publice.
Surse: Banca Mondială