Demisia care a șocat Baltice
Letonia a fost aruncată în haos politic joi, după ce premierul Evika Siliņa a demisionat împreună cu întregul său cabinet, provocând prăbușirea coaliției de guvernare cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare programate pentru octombrie.
„Îmi anunț demisia din funcția de prim-ministru și demisia întregului cabinet de miniștri pe data de 14 mai 2026″, a declarat Siliņa într-o declarație televizată.
„În acest moment, gelozia politică și interesele înguste de partid au luat precedență față de responsabilitate. Văzând un candidat puternic pentru funcția de ministru al apărării, vântură-lume politici au ales criza”, a adăugat ea, acuzând partenerii de coaliție că au sabotat intenționat guvernul.
Totul a început cu drone ucrainene rătăcite în Latgale
Guvernul Letoniei s-a prăbușit după dispute privind modul în care țara a răspuns la drone ucrainene rătăcite care s-au prăbușit pe teritoriul său, în estul țării, în apropierea frontierei cu Rusia. Dronele, aflate în drum spre ținte din interiorul Rusiei, și-au pierdut traseul și au aterizat în regiunea Latgale — zona estică a Letoniei, cu o populație rusă semnificativă.
Siliņa l-a demis pe ministrul apărării Andris Sprūds la weekend, după mai multe astfel de incidente, acuzându-l că nu a implementat suficient de rapid echipamente anti-dronă și că a pierdut încrederea publicului. Soluția propusă de Siliņa — înlocuirea lui Sprūds cu colonelul Raivis Melnis, un ofițer militar profesionist fără afiliere politică — s-a dovedit fatală pentru coaliție.
Partidul Progressives, partenerul de stânga al coaliției și fostul partid al lui Sprūds, s-a simțit marginalizat și a anunțat retragerea sprijinului pentru guvern. Defecțiunea i-a lăsat pe Siliņa și pe celălalt partener rămas, Uniunea Verzilor și Fermierilor, fără majoritatea parlamentară necesară pentru a guverna.
Solidaritatea baltică cu Ucraina — prima fisură serioasă
Incidentul expune o tensiune reală și profundă. Letonia a investit resurse semnificative în războiul cu drone, sprijinind mai multe startup-uri pentru capabilități atât ofensive cât și defensive. Dar a fost pusă în dificultate de mai multe drone ucrainene prăbușite în estul țării în ultimele luni — la fel cum s-a întâmplat și în Estonia și Lituania vecine.
Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a dat vina pe interferențele electronice rusești pentru prăbușiri — o explicație pe care statele baltice o acceptă parțial, dar care nu rezolvă problema politică internă.
Publicația Politico a rezumat situația tranșant: solidaritatea baltică s-a fisurat — nu din cauza Rusiei, ci din cauza dronelor ucrainene. Letonia a avertizat constant despre amenințările dinspre est, dar primele consecințe politice reale au venit nu din rachete rusești, ci din echipamentele pe care țara le-a ajutat să le furnizeze Armatei Ucrainei.
Ce urmează: consultări prezidențiale și alegeri în octombrie
Președintele leton Edgars Rinkēvičs, care are obligația constituțională de a desemna un nou șef de guvern, s-a întâlnit vineri cu toate partidele parlamentare pentru a discuta pașii următori.
Scenariile posibile includ formarea unei noi coaliții, un guvern interimar până la alegeri sau alegeri anticipate dacă nu se poate asigura o majoritate viabilă. Partidul de opoziție United List și-a indicat deja disponibilitatea de a prelua conducerea unui viitor guvern.
Foști președinți letoni au avertizat că Letonia nu își poate permite haos politic într-un moment în care îngrijorările privind intențiile lui Putin de a testa NATO pe flancul estic sunt la cel mai ridicat nivel din 1991 încoace.
Surse: The Irish Times, LSM.lv
