Marți, Bruxelles: un vot care schimbă Europa
Uniunea Europeană a adoptat marÈ›i o vastă reformă a politicii de migraÈ›ie, vizând accelerarea deportărilor È™i încheierea unor acorduri controversate pentru construirea de centre de detenÈ›ie în afara blocului. Prin aprobarea controversatelor „centre de returnare” în afara celor 27 de state membre, regulamentul reprezintă cea mai dură poziÈ›ie a UE față de migraÈ›ie până în prezent.
Acordul provizoriu va fi trimis acum parlamentarilor UE și șefilor de stat, unde aprobarea va fi probabil rapidă.
ReacÈ›ia a venit imediat de pe flancul dreptei. „Există un nou consens în Europa. Era deportărilor a început”, a scris pe reÈ›elele sociale Charlie Weimers, europarlamentar din partidul de dreapta Sweden Democrats È™i susÈ›inător fervent al politicilor mai dure de migraÈ›ie.
Ce prevede concret reforma
Pachetul adoptat marți conține câteva măsuri fără precedent în legislația europeană.
Centre de detenÈ›ie în afara UE. Statele membre UE vor putea în curând să încheie acorduri bilaterale cu țări din afara blocului pentru a construi centre de deportare. Cel puÈ›in cinci state UE — Germania, Austria, Olanda, Danemarca È™i Grecia — sunt deja în negocieri cu țări terÈ›e, în mare parte din Africa, pentru a găzdui astfel de „centre de returnare” pe modelul acordului de detenÈ›ie al Italiei cu Albania.
Deportări în țări terÈ›e. Reforma permite țărilor să trimită solicitanÈ›ii de azil respinÈ™i È™i migranÈ›ii ilegali în „țări terÈ›e sigure” prin care au tranzitat. Cu alte cuvinte: un migrant care a trecut prin Turcia sau Maroc spre Europa poate fi deportat înapoi acolo — nu neapărat în È›ara sa de origine.
Raiduri fără mandat. Regulamentul permite forțelor de ordine să efectueze raiduri fără mandate de percheziție — o prevedere care a atras critici dure din partea organizațiilor de drepturile omului.
Perioade extinse de detenție. Reforma permite țărilor să țină migranții în detenție pe perioade mai lungi.
Fond de 420 de milioane de euro. Un fond de 420 de milioane de euro este alocat pentru a ajuta statele membre să împartă responsabilitatea și să sprijine țările de frontieră precum Grecia și Italia.
De ce acum? Rata de returnare — doar 28%
Susținătorii reformei au invocat un argument statistic simplu: sistemul actual nu funcționează.
ProponenÈ›ii susÈ›in că sistemul actual eÈ™uează, subliniind că doar 28% din solicitanÈ›ii de azil respinÈ™i se întorc efectiv în țările lor de origine. Legislatorul olandez Malik Azmani, care a condus legislaÈ›ia prin parlament, a spus că situaÈ›ia „subminează încrederea publică” în politicile de migraÈ›ie ale UE È™i că Europa „nu-È™i poate permite o altă perioadă” de criză.
UE și-a înăsprit continuu politicile de migrație după ce partidele de dreapta au ajuns la putere în unele țări în 2024. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că noile măsuri vor preveni repetarea crizei din 2015 cauzate de războiul civil din Siria, când aproximativ un milion de persoane au sosit să solicite azil.
Cum s-a votat: dreapta cu extrema dreaptă, contra stângii
Dinamica votului a reflectat schimbarea politică majoră din Europa ultimilor ani.
Partidele de dreapta au format o alianță cu grupurile de extremă dreapta pe care anterior le evitaseră, pentru a trece măsura, în timp ce partidele de stânga și centru au votat împotrivă. Partidul de extremă dreapta flamand Vlaams Belang din Belgia și partidul de extremă dreapta AfD din Germania au declarat în ianuarie că vor să formeze un grup polițienesc axat pe găsirea și deportarea migranților, asemănător eforturilor americane.
Criticii: „O maÈ™inărie draconică de detenÈ›ie È™i deportare”
Organizațiile de drepturile omului au reacționat prompt și vehement.
„Regulamentul va crea o maÈ™inărie draconică de detenÈ›ie È™i deportare”, a declarat Silvia Carter, purtătoarea de cuvânt a Platformei pentru Cooperare InternaÈ›ională privind MigranÈ›ii Fără Documente, cu sediul la Bruxelles. „De cealaltă parte a Atlanticului, vedem violenÈ›a È™i teama create de aplicarea brutală a imigraÈ›iei de către ICE. Europa ar trebui să înveÈ›e din daunele acelui model, nu să construiască propria versiune.”
Marta Welander, directoare de advocacy UE pentru Comitetul InternaÈ›ional de Salvare, a avertizat că regulamentul va „normaliza raidurile de imigraÈ›ie, extinde utilizarea detenÈ›iei în facilități de tip închisoare din afara teritoriului UE care sunt în esență găuri negre juridice È™i creÈ™te riscul ca oamenii să fie deportaÈ›i în țări unde riscă persecuÈ›ie.”
Amnesty International a declarat că acordul „cade sub standardele juridice internaÈ›ionale.”
Modelul albanez — extins la nivelul întregii Europe
Inspirația concretă pentru aceste centre vine din acordul controversat pe care Italia l-a semnat cu Albania în 2023 — primul acord de acest tip din Europa.
Sub acel acord, Italia a construit centre de detenție pe teritoriul albanez unde migranții interceptați în Mediterana pot fi procesați în timp ce se află tehnic în afara juridicției UE. Acordul a trecut printr-o serie de dispute judiciare, dar modelul a supraviețuit — și acum UE îl generalizează la nivel continental.
Germania, Austria, Olanda, Danemarca și Grecia negociază deja cu guverne din Africa — în special din Maroc, Rwanda, Tunisia și Ghana — pentru a găzdui astfel de centre.
Ce înseamnă asta pentru România
Reforma a atras critici dure din partea oponenților care avertizează că va pune în pericol migranții și va submina drepturile omului de la Spania până la România. România apare explicit menționată în textul de presă al AP ca țară afectată — nu întâmplător, ci pentru că este o țară de frontieră externă a UE, cu presiuni migratorii pe granița de est.
Concret, reforma înseamnă că România va putea folosi fondurile europene pentru a accelera procedurile de deportare, va putea participa la acorduri colective cu țări terțe și va putea extinde perioadele de detenție pentru migranții în așteptarea deportării. Autoritățile române au susținut în general o abordare mai fermă a migrației ilegale — dar noile puteri de raid fără mandat vor necesita adaptări legislative în dreptul intern.
Surse: NPR, Washington Times