Parlamentul francez a adoptat marți, 21 iulie, o lege care interzice copiilor sub 15 ani accesul la rețelele sociale — devenind prima țară din Uniunea Europeană care adoptă o interdicție totală pe platformele de socializare, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari la nivel mondial față de efectele nocive ale conținutului digital asupra copiilor.
Ambele camere ale Parlamentului au votat în favoarea măsurii, o inițiativă emblematică a celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Legea interzice și utilizarea telefoanelor mobile în licee.
Macron a salutat imediat decizia, declarând într-un videoclip postat pe reÈ›elele sociale că este vorba de „un pas major înainte”.
Ce prevede legea concret
Platformele vizate — TikTok, Facebook, Snapchat, Reddit, X și Instagram — vor trebui să implementeze mecanisme de verificare a vârstei utilizatorilor. Companiile care nu respectă legea riscă amenzi semnificative.
Legea interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, dar nu și la internet în general. Serviciile de mesagerie, platformele educaționale și motoarele de căutare nu sunt incluse în interdicție.
Ines Legendre, consilier juridic al grupului de protecție online e-Enfance, a precizat că legea nu va fi pusă în aplicare imediat. Guvernul francez a promis că va implementa controale tehnice de vârstă pentru a susține legea, dar detaliile exacte ale acestor mecanisme nu au fost încă stabilite.
Versiunile anterioare ale legislaÈ›iei includeau È™i propuneri de interzicere a publicității care promovează reÈ›elele sociale copiilor — inclusiv din partea influencerilor — È™i obligativitatea unui avertisment pe reclame: „Produse periculoase pentru copiii sub 15 ani.” Aceste planuri nu au mai ajuns în varianta finală a legii.
Drumul lung spre adoptare: negocieri cu Comisia Europeană
Adoptarea legii nu a fost lipsită de obstacole. După ce Comisia Europeană a constatat că versiunea anterioară a proiectului se suprapunea cu Actul privind Serviciile Digitale al UE — care stabilește reguli stricte pentru siguranța utilizatorilor online — parlamentarii au purtat negocieri finale luni.
Au ajuns la un acord asupra unei versiuni amendată, care a fost supusă votului final în ambele camere marți. Compromisul cu Bruxellesul a fost esențial: fără el, legea risca să fie contestată la nivel european.
Opoziția: constituționalitate incertă și imposibil de aplicat
Nu toți parlamentarii au aplaudat legea. Legislatorii din partidul de stânga France Insoumise s-au opus proiectului, argumentând că constituționalitatea sa este neclară, că ar pune efectiv capăt anonimatului online și că ar fi imposibil de aplicat în practică.
Întrebarea centrală rămâne: cum vor verifica platformele vârsta utilizatorilor? Nicio soluție tehnică perfectă nu există deocamdată — verificarea prin număr de telefon, card bancar sau document de identitate ridică fiecare probleme proprii de confidențialitate sau de accesibilitate.
Contextul global: după Australia, acum Franța
Franța nu acționează în vid. Conștientizarea tot mai mare a pericolelor pe care rețelele sociale le prezintă pentru creierele tinere, aflate în dezvoltare, s-a materializat într-un val de noi restricții la nivel global.
Mai multe familii din Franța au dat în judecată TikTok în urma unor sinucideri ale adolescenților pe care le consideră legate de conținut nociv de pe platformă. Presiunea societății civile a accelerat semnificativ procesul legislativ.
Australia a fost prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru minori — în decembrie 2024, pentru cei sub 16 ani. Franța coboară pragul la 15 ani și devine primul stat european care adoptă o astfel de legislație.
Macron a declarat în trecut că dorește să promoveze reglementări similare la nivelul întregii Uniuni Europene. Acum, cu legea adoptată acasă, Parisul va folosi acest precedent ca argument în discuțiile de la Bruxelles.
Telefoanele, interzise și în licee
Pe lângă interdicția pe rețelele sociale, legea mai prevede interzicerea telefoanelor mobile în licee — o măsură separată, dar complementară. Franța interzisese deja telefoanele în școli primare și gimnazii din 2018. Extinderea la licee completează tabloul.
O tânără de 13-14 ani intervievată de CNN a spus că vede puÈ›ine dezavantaje ale interdicÈ›iei, dar È™i-a exprimat regretul că nu a venit mai devreme: „Avem tendinÈ›a să spunem: «Mă uit doar 5-10 minute» È™i apoi, fiindcă e extrem de adictiv, petrecem o oră, două ore pe telefon.”
Ce înseamnă asta pentru România
România nu are o legislație similară, iar dezbaterea publică despre efectele rețelelor sociale asupra copiilor este încă la stadiu incipient. Adoptarea legii franceze și potențiala sa extindere la nivel european ar putea forța și Bucureștiul să ia în considerare reglementări similare în perioada următoare.
Totodată, legea franceză ridică o întrebare cu relevanță directă pentru orice părinte din România: la ce vârstă ar trebui un copil să aibă acces la TikTok, Instagram sau Snapchat — și cine ar trebui să decidă asta?