Consiliul Guvernamental de Securitate Națională al Greciei (KYSEA) a aprobat joi, 23 iulie, cel mai mare contract de achiziție militară din istoria modernă a țării: un sistem multistrat de apărare antiaeriană, antibalistică și anti-drone de până la 3,5 miliarde de euro, achiziționat de la producători israelieni de armament. Împreună cu drone din SUA și Israel, submarine mini britanice și avioane de transport braziliene aprobate în același pachet, Grecia face cel mai ambițios salt în modernizarea forțelor sale armate din ultimele decenii.
Ce este „Scutul lui Ahile” și din ce este format
Grecia dorește să construiască un sistem multistrat anti-balistic, antiaerian și anti-drone denumit „Scutul lui Ahile”. Radare și rachete israeliene de la Rafael și IAI vor forma nucleul sistemului.
Ecosistemul de apărare multistrat este conceput pentru a proteja infrastructura critică, activele energetice, regiunile urbane și teritoriile insulare împotriva aeronavelor, traiectoriilor balistice, dronelor și amenințărilor cibernetice. Spre deosebire de baterii izolate, noul echipament se va integra direct într-un centru de comandă central, combinând datele de supraveghere și țintire de la unitățile navale, terestre și aeriene.
Concret, programul include trei sisteme israeliene complementare: Spyder de la Rafael, Barak MX de la IAI și David’s Sling — toate funcționând sub o rețea de comandă unificată. Firmele grecești vor participa la 25% din proiect.
Alături de rețeaua principală de apărare cu rachete, consiliul de securitate urmează să aprobe și achiziții secundare, inclusiv submarine mini VICTA britanice, avioane de transport C-390 braziliene și drone Heron israeliene fără pilot. Efortul general de modernizare mai include drone de recunoaștere V-BAT cu decolare verticală și renovări structurale planificate pentru patru fregate MEKO-200 ale Marinei Elene.
De ce acum: Turcia, războiul din Orientul Mijlociu și presiunea NATO
Grecia cheltuiește aproape 3,5% din produsul intern brut pe apărare — o proporție mai mare decât multe alte țări membre NATO — din cauza disputei sale de lungă durată cu Turcia.
Relația dintre cele două state NATO este una dintre cele mai tensionate din cadrul alianței. Grecia și Turcia se află în dezacord cronic pe mai multe fronturi: delimitarea platoului continental în Marea Egee, drepturile de zbor în spațiul aerian disputat, resursele energetice submarine și statutul Ciprului, divizat etnic de la invazia turcă din 1974.
În 2026, contextul regional a adăugat presiune suplimentară. Războiul SUA-Iran a transformat Orientul Mijlociu într-un câmp de luptă activ, Houthi atacă nave în Marea Roșie și amenință cu blocarea Mării Mediterane, iar cererea de sisteme de apărare aeriană a explodat la nivel global — mai ales după ce Ucraina a demonstrat valoarea practică a sistemelor antirachetă în războiul cu Rusia.
Grecia a aprobat anul trecut achiziția a 36 de sisteme israeliene de artilerie cu rachete pentru aproximativ 650 de milioane de euro. Aprobarea de joi reprezintă o escaladare semnificativă față de achizițiile anterioare.
Un program de reînarmare fără precedent: 28 de miliarde până în 2036
„Scutul lui Ahile” nu este o achiziție izolată, ci parte dintr-un program amplu de modernizare militară. Guvernul grec a declarat că intenționează să cheltuiască aproximativ 28 de miliarde de euro până în 2036 pentru modernizarea forțelor armate, inclusiv achiziția a până la 40 de avioane de vânătoare F-35 din SUA și fregate din Franța și Italia.
Bugetul de apărare al Greciei este în creștere rapidă — cheltuielile sunt estimate la 8,2 miliarde de dolari în 2026, aproximativ 3,1% din PIB.
Grecia utilizează în prezent sisteme americane Patriot și vechi sisteme rusești S-300 pentru a-și proteja spațiul aerian. Înlocuirea S-300 cu sisteme israeliene reprezintă, în sine, o mutare geopolitică semnificativă: Atena renunță la echipamentul rusesc tocmai în perioada în care războiul din Ucraina a transformat utilizarea sistemelor S-300 într-o chestiune politică sensibilă în cadrul NATO.
În urma aprobării, reprezentanți ai producătorilor israelieni de armament urmează să se deplaseze la Atena pentru a finaliza contractele formale redactate de direcția de înzestrare a Ministerului Elen al Apărării.
Un contract israelian — într-un moment geopolitic delicat
Achiziția vine într-un context diplomatic complicat. Israel se află simultan în conflict în Gaza, în Liban și în campania militară împotriva Iranului alături de SUA — o prezență militară extinsă care face din Tel Aviv un partener controversat pentru mai multe state europene.
Grecia alege totuși să meargă înainte cu contractul, mizând pe calitatea dovedită a tehnologiei militare israeliene — în special a sistemului David’s Sling, testat în condiții reale de luptă împotriva rachetelor balistice iraniene și Houthi.
Ce înseamnă asta pentru România
România și Grecia sunt ambele state NATO pe flancul sudic-estic al alianței, cu interese strategice comune în Marea Neagră și în Mediterana de Est. Achiziția grecească de sisteme antirachetă israeliene are două implicații directe pentru București.
Prima: creează un precedent regional pentru diversificarea sistemelor de apărare aeriană dincolo de Patriot — opțiune pe care și România o explorează în contextul modernizării propriei apărări antiaeriene. A doua: întărește flancul sudic al NATO în momentul în care Rusia presează flancul estic, oferind o acoperire antiaeriană mai densă pentru zona balcanică și egeeană — beneficiu indirect pentru securitatea regională a României.
Surse: Al-Monitor, Reuters
