Muncitori instalează panouri solare pe acoperișul unei case, luni, în Antipolo, Filipine. Foto: Ezra Acayan/Getty Images

O concluzie clară după patru luni de conflict

La mai mult de patru luni după începerea conflictului SUA–Israel cu Iranul, un lucru este clar: unele țări nu se vor mai întoarce la importurile de combustibili fosili în același mod în care se bazau pe ei în trecut.

În schimb, țări din Asia și Africa accelerează adoptarea energiei solare, a bateriilor și a vehiculelor electrice ca strategie deliberată de scădere a dependenței de gazul natural și petrolul importat.

Războiul a subliniat precaritatea ofertei și prețurilor la petrol și gaz natural. Închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a tăiat mai mult de o cincime din livrările globale de gaz natural lichefiat, iar prețurile nu au mai fost aceleași de atunci.


Filipinele: 400 de milioane de dolari în panouri solare în 4 luni — +139%

Exemplul cel mai dramatic vine dintr-o insulă din Asia de Sud-Est departe de orice câmp de luptă.

Filipinele au importat mai mult de 400 de milioane de dolari în panouri solare din februarie până în mai, conform datelor de export chineze. Aceasta reprezintă o creștere de 139% față de un an în urmă, potrivit organizației de cercetare Ember.

Prețurile la gaz natural în Asia au sărit cu peste 100% față de nivelurile de dinainte de război la vârful din martie, iar în lunile recente țări precum Filipinele și Tuvalu s-au confruntat cu crize energetice declanșate de război. Guvernele au fost forțate să închidă școli și birouri și să raționa aprovizionarea cu combustibili fosili.

Dar importurile de panouri solare, baterii și mașini electrice au amortizat loviturile.


Pakistan: miliarde economisite renunțând la gazul din Golf

Pakistan — care a jucat și rolul de mediator cheie în negocierile de pace SUA–Iran — este exemplul cel mai avansat al acestei tranziții forțate.

Investițiile Pakistanului în energie solară și baterii i-au permis să reducă importurile de petrol și gaz natural, economisind țării miliarde de dolari, potrivit organizației nonprofit Centre for Energy and Clean Air.

Pakistan are acum una dintre cele mai rapide tranziții energetice din lume — nu din convingere ecologică, ci din necesitate economică brutală. Criza a transformat o țară care se zbătea cu importuri costisitoare de energie într-un lider neașteptat al tranziției verzi.


„Trump e vânzătorul anului pentru industria auto chineză”

Explozia vânzărilor de mașini electrice chineze este unul dintre cele mai surprinzătoare efecte colaterale ale conflictului. Singapore este una dintre multele țări care înregistrează un val recent de importuri de mașini electrice chineze.

„Dacă industria auto chineză ar acorda un premiu pentru vânzătorul anului 2026, preÈ™edintele Trump ar fi un candidat de top”, scrie consultanÈ›a petrol È™i gaz SIA Energy într-o notă de analiză.

Logica este simplă: tarifele Trump pe mașinile europene și americane, combinate cu explozia prețurilor la combustibil cauzată de blocada Hormuzului, au făcut mașinile electrice chineze — deja cele mai ieftine din lume — irezistibile pentru consumatorii din Asia, Africa și America Latină.


Africa: finanțarea proiectelor verzi depășește 8 la 1 față de cele convenționale

Importurile chineze de energie solară și baterii au schimbat calculul pentru investițiile în proiectele de regenerabile globale.

Standard Bank — cea mai mare bancă din Africa — a finanÈ›at în 2025 proiecte de energie regenerabilă față de cele neregenerabile într-un raport de 8 la 1. „Chinezii au prăbuÈ™it piaÈ›a!” spune Dele Kuti, directorul global pentru energie È™i infrastructură al băncii. „Am început să ne uităm la, când vine vorba de proiecte solare, nu e rău din perspectiva costurilor.”


Gazul natural — mitul „combustibilului de tranziÈ›ie” spulberat

Industria combustibililor fosili a prezentat mult timp gazul natural ca un „combustibil de tranziÈ›ie” dinspre cărbune È™i petrol. Războiul din Iran a subliniat riscurile gazului natural.

„Golful părea un spaÈ›iu sigur [pentru aprovizionarea cu gaz natural], È™i apoi s-a întâmplat asta”, spune Fareed Mohamedi, director general la SIA Energy. „Țările care credeau că gazul natural este răspunsul lor pe termen mediu se regândesc complet.”

Mesajul pieței este brutal de clar: orice sursă de energie care trebuie să treacă printr-un singur punct geografic controlat de un actor ostil este o vulnerabilitate strategică inacceptabilă.


„Un accelerator pentru tranziÈ›ie”

Conflictul în curs din Orientul Mijlociu a fost „un accelerator pentru tranziÈ›ie”, spune Jan Rosenow, profesor de climă È™i energie la Universitatea Oxford. ÃŽntr-o lume incertă, spune el, multe țări au constatat că investiÈ›iile în regenerabile È™i maÈ™ini electrice le oferă securitate energetică — È™i are sens economic.

Faptul că războiul din Iran a survenit la doar patru ani după criza energetică generată de invazia Rusiei în Ucraina a scos în evidență riscurile de a te baza pe combustibilii fosili importați, spune Kaushik Deb, care conduce echipa pentru India la Universitatea Cambridge.

„Înainte, argumentul pentru energia regenerabilă era climatic. Acum e de securitate naÈ›ională. Acesta este un argument mult mai puternic pentru liderii politici”, a spus Deb.


Mașinile electrice evitau 1,7 milioane de barili pe zi — acum evită mai mult

Anul trecut, utilizarea globală a vehiculelor electrice a însemnat că lumea a evitat consumul a circa 1,7 milioane de barili de petrol pe zi, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Aceasta depășește producția zilnică de petrol brut a Nigeriei.

Cu creșterea explozivă a adoptării mașinilor electrice din 2026, cifra pentru acest an va fi semnificativ mai mare. Arderea combustibililor fosili este principalul factor al încălzirii globale, astfel că oamenii de știință climă văd aceste tehnologii de tranziție energetică care reduc cererea de combustibil fosil ca soluții climatice cheie.


Ce înseamnă asta pentru România

România este expusă indirect la această tendință globală pe mai multe planuri. Pe de o parte, accelerarea tranziției verzi globale reduce pe termen mediu cererea de petrol și gaz — ceea ce va ține prețurile la energie sub control după încheierea conflictului. Pe de altă parte, România trebuie să răspundă la întrebarea pe care și-o pun acum toate economiile: cât de vulnerabilă este față de o posibilă blocare a rutelor de aprovizionare cu energie? Lecția Filipinelor și Pakistanului — investiții masive în solar, baterii și EV ca strategie de securitate națională — este relevantă și pentru București.

Surse: NPR, IEA

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *