Banca Centrală a Libiei a semnat sâmbătă la Beijing un acord cu Banca Populară a Chinei prin care băncile comerciale libiene vor fi conectate la sistemul chinez de plăți și decontări internaționale CIPS — Cross-Border Interbank Payment System. Acordul mai prevede intrarea Libiei pe piața obligațiunilor chineze și lansarea unui forum bancar bilateral în 2027.
Decizia nu este izolată. Vine într-un context în care tot mai multe state africane și din Orientul Mijlociu caută alternative la sistemul financiar dominat de dolarul american — accelerat de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și de tensiunile comerciale generate de politica lui Trump.
Ce este CIPS și de ce contează
CIPS a fost lansat de Banca Populară a Chinei în 2015 ca alternativă la SWIFT — sistemul internațional dominant de mesagerie financiară, controlat în mare parte de instituții occidentale. Prin CIPS, băncile pot trimite și primi plăți denominate în yuani chinezi direct, fără a mai trece prin bănci intermediare americane sau europene și fără a utiliza dolarul ca monedă de schimb.
Până în prezent, CIPS are peste 100 de participanți direcți și mii de participanți indirecți din peste 100 de țări. Totuși, volumul său de tranzacții rămâne mult sub cel al SWIFT — sistemul occidental procesează zilnic tranzacții de ordinul trilioanelor de dolari, față de sute de miliarde pentru CIPS.
Guvernatorul Băncii Centrale a Libiei, Naji Mohammed Issa, și guvernatorul Băncii Populare a Chinei, Pan Gongsheng, au convenit să conecteze băncile comerciale libiene la CIPS, sistem care va simplifica transferurile financiare și le va face mai ușor de realizat.
Ce a semnat Libia concret
Acordul semnat la Beijing cuprinde trei componente principale. Prima: Libia se alătură sistemului CIPS de plăți. A doua: lansarea de tranzacții bancare directe între cele două țări. A treia: Libia va investi în obligațiuni chineze, diversificându-și astfel rezervele valutare.
Cele două bănci centrale au convenit și lansarea unui forum bancar libiano-chinez la începutul anului 2027, care va fi organizat în paralel cu Forumul China-Africa, cu scopul consolidării parteneriatelor financiare bilaterale.
Discuțiile au acoperit și cooperarea în domeniul infrastructurii financiare, al sistemelor de plăți digitale și al tehnologiei financiare, Libia urmărind modernizarea sectorului bancar.
Nu e o decizie bruscă — ci un proces de luni de zile
Acordul din iulie reprezintă cea mai recentă etapă a unui proces care a devenit public în aprilie 2026. Într-o întâlnire anterioară a băncilor centrale pe 17 aprilie, ambele părți au convenit să lucreze la conectarea băncilor comerciale libiene la CIPS, programul incluzând remitențe directe către China pentru comercianți mici și posibilitatea deschiderii de acreditive direct prin bănci chineze.
Vizita guvernatorului Issa la Beijing a urmat și unei întâlniri din 27 aprilie cu ambasadorul chinez în Libia, Ma Xueliang, la Tripoli — semn că relația financiară sino-libiană a fost construită metodic, pas cu pas.
Contextul mai larg: Africa și Orientul Mijlociu se îndepărtează de dolar
Decizia Libiei nu este un caz izolat. În ultimii doi ani, mai multe state africane și din Orientul Mijlociu au luat măsuri similare de reducere a dependenței de dolar. Arabia Saudită a discutat vânzarea de petrol în yuani. Emiratele Arabe Unite au efectuat primele tranzacții petrolifere în yuani în 2023. Brazilia și Argentina au discutat tranzacții bilaterale în monede naționale, ocolind dolarul.
Impulsul major a venit în 2022, când SUA și aliații săi au înghețat rezervele valutare ale Rusiei — circa 300 de miliarde de dolari — ca răspuns la invazia Ucrainei. Acel precedent a alarmat numeroase guverne care dețin rezerve în dolari, întrebându-se dacă aceeași măsură le-ar putea fi aplicată și lor în caz de conflict cu Washingtonul.
Războiul SUA-Iran din 2026 a amplificat și mai mult această îngrijorare. State care se tem că ar putea ajunge în vizorul sancțiunilor americane caută activ alternative la infrastructura financiară occidentală.
Limitele acordului: CIPS nu înlocuiește SWIFT peste noapte
Această distincție este crucială: CIPS ar putea îmbunătăți modul în care băncile calificate decontează facturi comerciale, dar nu înseamnă automat că un vizitator chinez poate folosi un portofel digital chinez într-un restaurant libian sau că o agenție de turism libiană poate accepta imediat orice instrument de plată chinez.
Cu alte cuvinte, acordul reprezintă o schimbare de infrastructură financiară pe termen mediu, nu o transformare imediată a economiei libiene. Băncile libiene vor putea efectua și primi plăți în yuani direct, fără intermediari în dolari — dar volumul comerțului sino-libian rămâne modest față de cel cu partenerii europeni și americani ai Libiei.
Ce înseamnă asta pentru România
Libia este un furnizor important de petrol și gaze pentru Europa, inclusiv prin conductele care traversează Mediterana. O reorientare financiară a Tripoli spre Beijing afectează indirect și relațiile comerciale europene cu Libia. Mai important, acordul confirmă o tendință structurală: fractura sistemului financiar global în două blocuri — unul dominat de dolar, altul gravitând în jurul yuanului — avansează constant, chiar dacă lent.
Pentru România, ca stat UE dependent de importuri energetice și expus volatilității prețurilor petrolului, orice modificare structurală a pieței energetice africane și a arhitecturii financiare globale merită urmărită cu atenție.
Surse: Libya Observer
