Închiderea uneia dintre cele mai importante artere energetice ale planetei a declanșat o cursă globală după cărbune. Guvernele din Asia și Europa caută soluții de urgență, iar tranziția energetică pare acum mai îndepărtată ca oricând.
- Strâmtoarea Hormuz este blocată din 28 februarie 2026, după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului — cea mai mare perturbare energetică din istoria pieței globale de petrol.
- Japonia, Coreea de Sud și Thailanda și-au ridicat restricțiile privind centralele pe cărbune pentru a face față crizei de combustibil.
- Prețul petrolului Brent a depășit 126 de dolari pe baril la vârf, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
- Europa se confruntă cu o nouă criză energetică severă, iar Banca Centrală Europeană a amânat reducerile de dobândă planificate, avertizând asupra riscului de recesiune tehnică.
De aproape cinci săptămâni, Strâmtoarea Hormuz — pasajul maritim îngust prin care trece în mod normal aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii — este efectiv închisă. Consecințele s-au resimțit imediat în Asia, care cumpără peste 80% din petrolul și LNG-ul ce tranzitau în mod obișnuit aceste ape: penurie acută de combustibil, interdicții la export și bugete de stat epuizate.
Răspunsul imediat al multor guverne a fost unul surprinzător de „retro”: întoarcerea la cărbune. Thailanda repornește două centrale pe cărbune dezafectate anul trecut, Coreea de Sud a eliminat plafonul de 80% impus producției pe cărbune, iar Japonia a confirmat că ridică temporar restricțiile pentru centralele mai vechi și mai puțin eficiente, permițându-le să funcționeze la capacitate maximă timp de un an.
Situația este complicată și de faptul că sursele tradiționale de cărbune devin mai greu de accesat. Indonezia prioritizează consumul intern de cărbune în detrimentul exporturilor, ceea ce tensionează și mai mult aprovizionarea pentru vecinii din Asia, potrivit analistei Vicky Janita de la Rystad Energy.
Pe termen mai lung, criza pare să accelereze și decizii în domeniul energiei nucleare. Vietnam a finalizat pe 23 martie un acord cu Rusia pentru construirea primei sale centrale nucleare, iar Malaysia analizează producția de energie nucleară pentru a-și alimenta industria centrelor de date fără a abandona angajamentele de neutralitate climatică.
Europa, din nou în fața spectacolului crizei energetice
Criza a lovit Europa în cel mai prost moment posibil — rezervele de gaze naturale se aflau la doar 30% din capacitate după iarna aspră 2025-2026. Prețul de referință TTF al gazelor s-a dublat aproape, depășind 60 euro/MWh la mijlocul lui martie. Producătorii din industria chimică și siderurgică au început deja să aplice suprataxe de până la 30% pentru a acoperi costurile în creștere.
Asia, în stare de urgență
Coreea de Sud a trecut în modul de criză, înființând un grup operativ economic de urgență. Filipine au declarat stare de urgență națională, invocând pericolul iminent al unui deficit critic de energie.
Pakistan și Bangladesh sunt printre cele mai vulnerabile țări, cu flexibilitate redusă în aprovizionare și stocare. India, la rândul ei, are cea mai mare expunere combinată din regiune — peste jumătate din importurile sale de LNG provin din Golf, iar aproximativ 60% din importurile de petrol vin din Orientul Mijlociu.
Analiștii avertizează că fiecare zi suplimentară de blocare aduce economia mondială mai aproape de o stagflație de amploare. Dacă situația persistă câteva luni, aceasta ar putea deveni cea mai mare și mai gravă perturbare energetică și de lanț de aprovizionare din istoria modernă.
