Duminică, 14 iunie 2026, Donald Trump a postat pe Truth Social un mesaj de câteva rânduri care a oprit lumea în loc: „Acordul cu Republica Islamică Iran este acum complet. Felicitări tuturor! Autorizez prin prezenta deschiderea fără taxe a Strâmtorii Hormuz și, simultan, ordon ridicarea imediată a blocadei navale americane. Navele lumii, porniți motoarele. Lăsați petrolul să curgă!”
Cu aceste cuvinte s-a încheiat unul dintre cele mai tensionate conflicte din istoria recentă — 108 zile de război între SUA, Israel și Iran, care au blocat cea mai importantă arteră energetică a lumii și au costat sute de vieți și zeci de miliarde de dolari.
Cu câteva minute înainte, premierul pakistanez Shehbaz Sharif — mediatorul-cheie al conflictului — anunțase pe rețelele sociale: „Acordul de pace dintre Statele Unite ale Americii și Republica Islamică Iran a fost ATINS. Ambele părți au declarat încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban.”
Acordul a fost confirmat ulterior de viceprim-ministrul iranian Kazem Gharibabadi, care a declarat pentru presa iraniană că textul memorandumului de înțelegere a fost finalizat.
Ce conține acordul — și ce rămâne de negociat
În forma sa actuală, acordul stabilește un armistițiu de 60 de zile, un memorandum de înțelegere între Washington și Teheran, și redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz pentru traficul maritim internațional.
Acordul include o prevedere prin care Iranul își reafirmă angajamentul de a nu produce arme nucleare, conform presei iraniene. Trump a declarat în mod repetat în timpul negocierilor că Iranul nu poate fi lăsat să aibă o armă nucleară.
Pe dosarul nuclear — cel mai complicat din toată negocierea — soluția a fost creativă: un oficial iranian senior a declarat că acordul ar permite Iranului să dilueze uraniul îmbogățit în interiorul țării. Un oficial american, vorbind înainte de anunțarea acordului, a spus că acordul va duce în cele din urmă la dezmantelarea programului nuclear al Iranului, cu stocul de uraniu înalt îmbogățit urmând să fie distrus și eliminat. Cele două declarații sunt parțial contradictorii — o tensiune care va alimenta negocierile tehnice din săptămânile următoare.
Un oficial iranian senior a precizat că acordul ar implica eliberarea de către SUA a 25 de miliarde de dolari din activele înghețate ale Iranului, în timp ce Iranul ar fi de acord să nu producă sau să achiziționeze arme nucleare. Iranul a acceptat să mențină status quo-ul nuclear, inclusiv fără îmbogățire de uraniu sau extinderea facilităților nucleare, până la finalizarea unui acord definitiv.
„Ships of the World, start your engines” — Hormuzul se redeschide imediat
Prevederea cu impact economic imediat și global este redeschiderea Strâmtorii Hormuz.
Acordul este conceput pentru a restabili navigația prin Strâmtoarea Hormuz, care înainte de război gestiona aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat mondial. Dar lasă chestiunile nucleare cheie să fie negociate în următoarele două luni.
Trump a autorizat ridicarea imediată a blocadei navale americane. Hormuzul — blocat efectiv din 28 februarie 2026, cu mici ferestre de tranzit parțial — devine liber pentru toate navele comerciale din lumea întreagă, fără taxe de tranzit.
Piețele au reacționat imediat: prețul WTI a scăzut la aproximativ 80 de dolari pe baril după anunțarea acordului. O scădere semnificativă față de vârfurile de peste 110 dolari pe baril înregistrate în lunile de blocadă.
Semnarea oficială: vineri, 19 iunie, în Elveția
Fiecare parte urmează să semneze acordul electronic. O ceremonie oficială de semnare va avea loc vineri, 19 iunie, în Elveția.
Alegerea Elveției nu este surprinzătoare — țara neutră a găzduit de-a lungul istoriei unele dintre cele mai importante negocieri diplomatice internaționale, de la acordurile de la Geneva la negocierile nucleare cu Iranul din 2015.
Cu acordul acum în vigoare, mediatorii vor facilita o serie de întâlniri în această săptămână. Aceste discuții de pre-implementare vor pune bazele pentru discuțiile tehnice și ceremonia oficială de semnare.
Reacțiile lumii: de la ONU la Europa
Comunitatea internațională a salutat acordul cu un val de declarații.
Secretarul General al ONU António Guterres a felicitat SUA și Iranul pentru ceea ce a numit un „acord de pace”, spunând că va însemna un „armistițiu permanent” pentru națiunile beligerante. „Aceasta reprezintă un pas critic spre rezolvarea pașnică a conflictului”, a declarat el.
Președintele francez Emmanuel Macron a scris pe X: „Salut acordul încheiat între Statele Unite și Iran, rezultatul unui efort diplomatic la care au contribuit mai mulți parteneri. Cer implementarea sa rapidă și completă de către toți beligeranții.” A adăugat că acordul „ar trebui să permită redeschiderea urgentă și necondiționată a Strâmtorii Hormuz.”
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că este gata să ajute la discuțiile tehnice ulterioare dintre SUA și Iran, adăugând că speră că redeschiderea Strâmtorii Hormuz va stabiliza piețele energetice. „Atenția trebuie să se îndrepte acum spre implementarea completă a memorandumului de înțelegere pentru a se asigura că Strâmtoarea se redeschide și rămâne complet și permanent deschisă, și că elementele detaliate ale acordului nuclear sunt finalizate”, a declarat Starmer pe X.
Japonia a salutat și ea acordul, premierul Takaichi declarând: „Sperăm cu tărie că acest memorandum va fi implementat constant, că navigația liberă și sigură în Strâmtoarea Hormuz va fi efectiv asigurată, și că un acord final privind problema nucleară a Iranului și alte chestiuni va fi realizat cât mai curând posibil.”
Netanyahu: „Nu suntem parte la acord” — dar e de acord cu un lucru
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul nu este parte la acordul negociat, dar a afirmat că el și Trump sunt în „deplină concordanță” că Iranului nu i se poate permite să obțină arme nucleare. Acordul în forma sa actuală este considerat o profundă dezamăgire de guvernul Israelului.
Poziția israeliană este complicată: Israelul a dorit un acord care să includă și dezarmarea Hezbollah din Liban — o condiție care nu figurează explicit în memorandumul anunțat duminică.
De la 28 februarie la 14 iunie: 108 zile care au reașezat lumea
Conflictul a început pe 28 februarie 2026 cu atacuri coordonate SUA–Israel asupra Iranului. Timp de 108 zile, lumea a trăit sub amenințarea unui conflict regional care putea deveni global, cu Strâmtoarea Hormuz blocată, prețurile la energie explodând și negocieri care se aprindeau și se stingeau pe rând.
Acordul de duminică nu rezolvă toate problemele — dosarul nuclear rămâne deschis, Libanul rămâne instabil, iar relațiile SUA–Iran rămân profund tensionate. Dar pune capăt fazei militare active și deschide o fereastră diplomatică pentru care diplomații pakistanezi și qatarezi au muncit luni de zile.
Ce înseamnă asta pentru România
Impactul pentru România este imediat și direct. Redeschiderea Hormuzului va reduce prețurile la petrol în săptămânile următoare — Brent a scăzut deja cu peste 5 dolari la primele anunțuri de joi. O normalizare completă a traficului prin strâmtoare ar putea aduce prețul sub 70 de dolari pe baril, reducând semnificativ presiunea pe facturile la energie și prețurile la combustibil pentru români. Lanțurile de aprovizionare cu îngrășăminte și materii prime, perturbate de 108 zile de blocadă, se vor normaliza treptat — cu efecte pozitive pentru agricultura românească înaintea sezonului de recoltare. Pentru România ca membră NATO, încheierea conflictului reduce și riscul de escaladare regională care ar fi putut afecta flancul estic al Alianței.
