Foto: AFP

Petrolul a trecut de 100 de dolari pe baril: Houthi blochează Marea Roșie, Qatar suspendă producția de LNG. Cele două strâmtori ale lumii, blocate simultan

Prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril pentru prima dată în două luni după ce milițiile Houthi din Yemen, susținute de Iran, au anunțat că au atacat doi tancheri saudiți în Marea Roșie, escaladând conflictul din Orientul Mijlociu și amenințând cu perturbări mai profunde ale aprovizionării globale.

Atacurile au lovit exact punctul nevralgic al economiei mondiale: ultima rută maritimă alternativă la Strâmtoarea Hormuz — blocată de cinci luni — tocmai fusese distrusă. Apărea astfel primul moment de la debutul războiului Iran-SUA în care atacurile navale s-au extins dincolo de vecinătatea Strâmtorii Hormuz, deschizând un nou front în conflictul volatil.

Cum funcționa ultima supapă de siguranță — și cum a fost închisă

Pentru a înțelege de ce atacurile din Marea Roșie sunt atât de grave, trebuie înțeleasă geografia energetică a crizei.

Un factor care limitase până acum perturbarea conflictului Iran-SUA asupra aprovizionării globale cu petrol era capacitatea Arabiei Saudite de a folosi o rută alternativă la Strâmtoarea Hormuz: Marea Roșie. Fragilitatea acestei soluții alternative a fost pusă în evidență de noile atacuri Houthi asupra navelor din Marea Roșie.

Arabia Saudită exporta petrolul prin Marea Roșie, ocolind Hormuz — strâmtoarea pe care Iranul o controlează de facto din 28 februarie. Acum Houthi au închis și această rută.

Pe luni, grupul yemenit a declarat o blocadă navală a transporturilor din Arabia Saudită și a anunțat că vor viza tancherele saudite, israeliene și cele legate de SUA în Bab el-Mandeb — strâmtoarea care leagă Marea Roșie de Oceanul Indian.

Loviturile din această săptămână sunt punerea în aplicare a acelei amenințări.

Brent la 100,65 dolari: +40% în iulie, +60% față de începutul anului

Futures-urile Brent au crescut cu 6,58 dolari, sau 6,96%, până la 100,65 dolari pe baril, depășind 100 de dolari pentru prima dată de la sfârșitul lunii mai.

Contextul este și mai alarmant dacă privim trendul lunar: de la începutul lunii, prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 35%. Față de începutul anului, prețurile sunt acum mai mari cu peste 60%.

Alături de prețurile petrolului, au crescut și prețurile la benzină. Media națională americană a ajuns joi la 4,09 dolari pe galon, față de 4,06 dolari miercuri — ștergând o mare parte din progresul spre prețuri mai mici obținut după ce SUA și Iranul au semnat memorandumul de înțelegere provizoriu la jumătatea lunii iunie.

Qatar suspendă reluarea producției LNG: iarna europeană, în pericol

Dacă atacurile Houthi reprezintă criza imediată, suspendarea producției de gaze naturale lichefiate (LNG) de către Qatar este criza cu efecte pe termen mai lung.

Qatar a suspendat eforturile de reluare rapidă a producției la cea mai mare instalație de LNG din lume după ce un atac asupra unuia dintre tancherele sale în apropierea Strâmtorii Hormuz a ridicat îngrijorări privind siguranța. Oficialii QatarEnergy au ținut o serie de ședințe după atacul de marți, CEO-ul Saad Al-Kaabi decidând să oprească planurile de creștere a producției la complexul Ras Laffan.

Întârzierea în reluarea producției la Ras Laffan ar putea tensiona și mai mult piața globală de gaze, pe măsură ce Europa și Asia caută aprovizionare înaintea sezonului de iarnă. Prețurile spot asiatice ale LNG sunt cu peste 80% mai mari față de nivelurile de dinaintea războiului, în timp ce prețurile europene de referință ale gazelor au urcat joi peste 50 de euro pe megawatt-oră — pentru prima dată de la acordul provizoriu SUA-Iran din luna trecută.

Contextul instalației Ras Laffan este dramatic în sine: complexul acoperă aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu LNG. Instalația fusese în mare parte închisă de la începutul lunii martie, după un atac cu drone iraniene, iar aproximativ 17% din capacitatea de producție fusese avariată într-un atac cu rachete separat. Qatar revenea acum cu planuri de reluare — planuri care tocmai au fost suspendate.

Două strâmtori blocate simultan — un scenariu fără precedent

Situația actuală nu are precedent în istoria modernă a piețelor energetice: cele două mari coridoare maritime de export de energie din Orientul Mijlociu sunt blocate simultan.

Strâmtoarea Hormuz — pe unde tranzita în mod normal o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze — este controlată de facto de Iran din 28 februarie. Traficul prin Hormuz a scăzut la cifre unice marți, cu nave ancorate în așteptarea încheierii conflictului regional.

Bab el-Mandeb — strâmtoarea de 29 de kilometri care leagă Marea Roșie de Golful Aden — este acum vizată de Houthi. Amenințarea Houthi este atât de perturbatoare pentru piețele petroliere deoarece milioane de barili pe zi trec prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb pentru a ajunge pe piețele globale. Aproximativ 12-15% din comerțul maritim global în valoare de peste un trilion de dolari tranzitează anual această cale navigabilă în fiecare an.

Navele care nu pot folosi nici Hormuz, nici Bab el-Mandeb sunt nevoite să ocolească Africa pe la Capul Bunei Speranțe — adăugând 10-14 zile la durata voiajelor și crescând dramatic costurile de transport.

Cum reacționează piețele: analiștii urmăresc ce nave lasă Houthi să treacă

Pe măsură ce prețurile petrolului au atins 100 de dolari pe baril joi, experții spun că urmăresc ce nave Yemen-ul Houthi lasă să treacă prin Marea Roșie, deoarece asta va indica cum vor evolua tendințele pieței petroliere.

Blocada Houthi modelează deocamdată cine transportă țițeiul saudit, nu dacă se transportă, spun analiștii — ceea ce înseamnă că Arabia Saudită poate în continuare să exporte, dar cu restricții și incertitudini semnificative privind rutele și companiile de navigație eligibile.

Goldman Sachs estimează că dacă perturbările se mențin, prețurile ar putea testa 110-120 de dolari pe baril în săptămânile următoare — apropiindu-se de maximele atinse în prima săptămână a conflictului Iran-SUA.

Ce urmează

Cele două blocade simultane — Hormuz și Bab el-Mandeb — creează un cerc vicios: cu cât conflictul durează mai mult, cu atât piețele energetice globale sunt mai tensionate, cu atât presiunea economică asupra SUA și aliaților săi crește, cu atât Trump are mai mult interes să dezescaladeze — dar și mai puțin spațiu de negociere față de Iran, care câștigă leverage economic cu fiecare zi care trece.

Pentru Europa, iarna 2026-2027 se anunță extrem de dificilă. Fără producția LNG a Qatarului și cu Hormuz blocat, competiția dintre Europa și Asia pentru sursele alternative de gaze se va intensifica dramatic în lunile următoare.

Surse: NBC News, NPR

Tags:
Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Alte Stiri