Noaptea de duminică: cel mai mare atac asupra capitalei din 2026
Rusia a lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24–25 mai 2026, unul dintre cele mai mari atacuri combinate cu rachete și drone din întregul război, cu Kievul ca țintă principală. Serviciul de Urgență al Ucrainei a raportat că loviturile au atins aproximativ 50 de locații din toate districtele capitalei.
Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că Rusia a folosit 600 de drone și 90 de rachete în atac, inclusiv puternica rachetă balistică hipersonică Oreshnik, capabilă să poarte focoase nucleare.
Patru persoane au fost ucise — două în capitală și două în regiunea Kiev — iar peste 60 au fost rănite.
Ce a fost lovit: de la clădiri guvernamentale la Muzeul Cernobîlului
Tabloul distrugerilor este unul dintre cele mai extinse din ultimele luni. Daune au fost înregistrate în 40 de locații din mai multe districte ale capitalei, inclusiv clădiri rezidențiale, potrivit șefului administrației militare a Kievului, Tymur Tkachenko.
În districtul Șevcenko, o clădire de cinci etaje a fost lovită, provocând un incendiu. O școală a fost avariată în timp ce oamenii se adăposteau înăuntru. Supermarketuri și depozite din tot orașul au fost de asemenea avariate.
Atacul a provocat daune minore clădirii Cabinetului de MiniÈ™tri al Ucrainei È™i Ministerului Afacerilor Externe. Zelenski a declarat pentru Al Jazeera că este „nebunie” ca Rusia să atace structuri civile È™i culturale, inclusiv Muzeul Cernobîlului.
Daune au fost raportate la cel puțin șapte blocuri de locuințe din districtele Obolonskyi, Șevcenkivskyi, Dniprovskyi, Holosіivskyi, Solomіanskyi și Pechersky.
Oreshnik — a treia utilizare în patru ani de război
Elementul care transformă acest atac dintr-un bombardament obișnuit într-un semnal geopolitic este racheta Oreshnik. Racheta Oreshnik, capabilă să poarte focoase nucleare sau convenționale, a lovit orașul Bila Tserkva din regiunea Kiev, a confirmat Zelenski pe Telegram.
Ministerul Apărării al Rusiei a confirmat duminică utilizarea Oreshnik, alături de alte tipuri de rachete — Iskander cu lansare aeriană, rachete hipersonice Kinzhal È™i rachete de croazieră Tsirkon — pentru a lovi „facilități de comandă È™i control militar, baze aeriene È™i întreprinderi industriale militare” ucrainene.
Este a treia utilizare a armei în întregul conflict. Rusia a folosit Oreshnik pentru prima dată la Dnipro în noiembrie 2024. Analiștii spun că racheta oferă Rusiei un nou element de război psihologic, destabilizând Ucrainenii și intimidând țările occidentale care sprijină Kievul. A doua utilizare a avut loc în ianuarie 2026, când racheta a lovit regiunea Lviv.
Zelenski avertizase cu ore înainte
Detaliul care amplifică tragedia este că atacul nu a venit complet pe nepregătite. „Vedem semne de pregătire pentru un atac combinat asupra teritoriului ucrainean, inclusiv Kiev, implicând diverse tipuri de armament. Armele cu rază medie de acÈ›iune specificate ar putea fi folosite într-un astfel de atac”, avertizase Zelenski, îndemnând cetățenii să rămână vigilenÈ›i.
Ca răspuns la atac, Forțele Aeriene ale Poloniei au anunțat că au scramblat avioane poloneze și aliate pentru a proteja spațiul aerian polonez. O decizie care subliniază cât de aproape de granițele NATO ajung efectele fiecărui val de atacuri rusești.
Motivul invocat de Moscova: un dormitor de studenți
Rusia avertizase anterior că Ucraina va face față unei „pedepse inevitabile È™i severe” pentru un presupus atac ucrainean asupra unui cămin studenÈ›esc din Starobilsk, în estul Ucrainei ocupat de RuÈ™i, pe care Moscova l-a descris ca soldându-se cu 18 morÈ›i.
Ucraina a negat că ar fi vizat civili, declarând că a lovit o unitate de drone Rubicon a armatei ruse staționate în zona Starobilsk.
Contextul: atacul vine în plin proces de negocieri de pace
Momentul ales de Rusia pentru acest atac este mai puÈ›in o coincidență È™i mai mult un mesaj politic calculat. Atacul a avut loc la mai puÈ›in de 24 de ore după ce Trump declara pe Truth Social că acordul de pace cu Iranul este „în mare parte negociat” — È™i în timp ce negocierile de pace pentru Ucraina continuau în fundal prin canale diplomatice americane È™i europene. FranÈ›a l-a avertizat pe LukaÈ™enko să nu tragă Belarus în războiul Rusiei, chiar în aceeaÈ™i zi.
Mesajul Kremlinului este clar: Rusia nu negociază sub presiune militară, ci din poziție de forță.
Surse: Al Jazeera, NPR