Ucraina a lansat una dintre cele mai ample campanii maritime din întregul război: în doar opt zile, dronele Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot (USF) au lovit 105 nave rusești în Marea Azov, perturbând grav logistica militară a Moscovei și accelerând criza de combustibil din Crimeea ocupată.
Operațiunea, denumită „MoLoChKa” (Lapte), continuă și în prezent, potrivit comandantului USF, maiorul Robert „Madyar” Brovdi.
Ce nave au fost vizate și cum funcționează operațiunea
Între 6 și 13 iulie, dronele ucrainene au lovit tancheri, remorchere, feriboturi și nave cargo — în principal vase de tip râu-mare din flota fantomă rusească, capabile să opereze atât în porturi maritime, cât și pe căi navigabile interioare.
În noaptea de 13 iulie, au fost lovite alte 15 nave: șapte tancheri, cinci nave cargo, un feribot și două remorchere.
Obiectivul nu este neapărat scufundarea navelor, ci avarierea suficientă a acestora pentru a le trimite la reparații îndelungate, împiedicând îndeplinirea funcțiilor lor logistice. Unele nave au fost lovite de mai multe ori.
Potrivit datelor ISW (Institute for the Study of War), numărul navelor rusești din Marea Azov ar fi scăzut cu 55% între 30 iunie și 11 iulie, de la 267 la aproximativ 120 de unități.
Crimeea, aproape izolată: Strâmtoarea Kerci blocată
Efectele campaniei se resimt rapid la nivelul aprovizionării Crimeei ocupate.
Infrastructura de transbordare din Crimeea este atacată în fiecare noapte, traficul prin Strâmtoarea Kerci a fost suspendat, iar operațiunile de descărcare au fost reduse la minimum.
Rusia a suspendat temporar navigația prin Canalul Don-Azov și a încetat să mai accepte cereri de tranzit prin Strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Azov de Marea Neagră.
Podul Kerci a fost închis mai mult de 11 ore, între 21:51 pe 12 iulie și 9:06 pe 13 iulie.
Lovituri simultane asupra infrastructurii energetice și apărării antiaeriene
Campania maritimă este coordonată cu atacuri terestre și aeriene asupra Crimeei.
Forțele ucrainene au lovit 11 obiective de infrastructură energetică în Crimeea ocupată și în alte teritorii rusești ocupate, inclusiv nouă substații electrice, punctul de transfer al podului energetic Kuban-Crimeea și o stație de pompare a gazelor.
În aceeași operațiune au fost distruse cinci sisteme de apărare aeriană rusești: un lansator S-400 Triumf, un sistem Tor-M2, un sistem Pantsir-S1 și două radare Nebo-U.
De ce Marea Azov contează strategic
Pentru Rusia, Marea Azov reprezintă o arteră logistică critică ce leagă litoralul ocupat de Crimeea, asigurând transportul de combustibil, materiale de construcții, alimente și componente militare. Prin neutralizarea tancherilor din flota fantomă, Ucraina aplică aceeași logică folosită în atacurile asupra rafinăriilor din interiorul Rusiei: cu cât mai puține nave disponibile pentru transportul de produse petroliere, cu atât mai scump și mai lent devine aprovizionarea cu combustibil a teritoriilor ocupate.
Kievul susține că flota fantomă reprezintă o țintă militară legitimă, deoarece veniturile din exporturile de petrol finanțează direct efortul de război al Moscovei. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a transmis o scrisoare în acest sens Organizației Maritime Internaționale (OMI), respingând acuzațiile ruse de „terorism maritim”.
Ce urmează
Dacă ritmul atacurilor din ultimele zile se menține, transformarea Mării Azov într-un spațiu maritim practic lipsit de navigație comercială rusească devine un obiectiv realist pe termen scurt.
Comandantul Brovdi a confirmat că operațiunea „MoLoChKa” va continua, fără a preciza o dată de încheiere. Rusia nu a comentat oficial amploarea pierderilor maritime, iar datele ucrainene nu au putut fi verificate independent.
Surse: Kyiv Independent, Euromaidan Press
