Sâmbătă, 18 aprilie 2026. La doar 24 de ore după ce anunțase redeschiderea strâmtorii, Iranul a dat înapoi brusc — a declarat Hormuzul închis, a deschis focul asupra unor petroliere și a avertizat că orice navă care se apropie va fi considerată „cooperare cu inamicul.” Criza energetică globală atinge un nou nivel de pericol.
Ce s-a întâmplat în câteva ore
Vineri, 17 aprilie, părea că există un semn de speranță. Iranul anunțase că strâmtoarea este deschisă traficului comercial pe durata armistițiului cu Israelul și Libanul, iar prețurile petrolului au scăzut imediat cu 11%. Trump celebra pe Truth Social. Lumea respira ușurată.
Dar acel optimism a durat mai puțin de 24 de ore.
Trump a precizat că blocada navală americană a porturilor iraniene va rămâne în vigoare chiar și după redeschiderea strâmtorii, până când negocierile cu Iranul vor fi finalizate. Această decizie a determinat Iranul să anuleze imediat redeschiderea Hormuzului.
Sâmbătă seara, Iranul a anunțat că strâmtoarea este din nou închisă, iar comandamentul militar iranian a declarat că „controlul Strâmtorii Hormuz a revenit la starea sa anterioară, sub gestionarea strictă a forțelor armate.”
Nave atacate, echipaje în pericol
Escaladarea nu s-a oprit la cuvinte. Conform unui oficial american și Centrului britanic de Operațiuni Maritime (UKMTO), Iranul a tras în petroliere în strâmtoare. Un oficial american a confirmat pentru Axios că cel puțin trei atacuri asupra navelor comerciale au avut loc sâmbătă, în timp ce UKMTO a raportat două incidente. Cel puțin o navă a fost lovită și a suferit daune, dar nu s-au raportat victime.
Două nave cu pavilion indian au fost vizate de focuri de armă și forțate să se întoarcă, inclusiv petrolierul VLCC Sanmar Herald, care a fost atacat de două bărci de luptă iraniene deși primise autorizație de trecere anterior. India, pe care Iranul o declarase anterior țară „prietenoasă” cu acces liber prin strâmtoare, a reacționat prompt. Ministerul de Externe indian a convocat ambasadorul iranian la New Delhi, calificând incidentul drept „extrem de grav.”
Un al doilea incident a implicat o navă container la 25 de mile marine nord-est de Oman, lovită de un proiectil necunoscut, cu daune la containere dar fără incendiu sau victime. La scurt timp, o navă de croazieră a raportat o explozie în apropierea sa la 3 mile marine est de Oman.
De ce a făcut Iranul asta
Iranul consideră blocada americană a porturilor sale drept o provocare inacceptabilă și cel mai puternic instrument de presiune pe care îl are la dispoziție este tocmai controlul strâmtorii, prin care trece în mod normal 20% din petrolul comercializat global.
Teheranul cere mai mult decât un armistițiu. Iranul caută un acord cuprinzător care să includă garanții de securitate, ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor înghețate, relații regionale normalizate și, mai presus de orice, rezolvarea dosarului nuclear și a stocurilor de uraniu îmbogățit. SUA nu sunt gata să ofere toate acestea deodată.
Reacția americană: „Alegeți cu înțelepciune”
Washingtonul nu a lăsat amenințarea iraniană fără răspuns. Secretarul Apărării Pete Hegseth i-a avertizat joi pe comandanții iranieni să „aleagă cu înțelepciune” și să încheie un acord, adăugând că „Departamentul de Război este pregătit și în alertă.” Șeful Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, a subliniat că forțele americane rămân „pregătite să reia operațiunile de luptă majore la propriu în orice moment.”
Între timp, Egipt și Pakistan lucrează ca mediatori pentru a aduce cele două părți la masă. Ministrul de externe egiptean Badr Abdelatty a declarat că cele două țări speră să ajungă la un acord „în zilele următoare”, adăugând că „nu doar noi în regiune, ci întreaga lume suferă de pe urma continuării acestui război.”
Impactul imediat: prețul petrolului explodează
Piețele au reacționat instantaneu la fiecare mișcare din strâmtoare. Când Trump a anunțat anterior blocada americană, prețul Brent a sărit la 102 dolari pe baril, iar petrolul american a urcat la 104 dolari — față de 66 de dolari înainte de izbucnirea războiului pe 28 februarie. Noua escaladare de sâmbătă va pune din nou presiune pe piețele energetice globale care abia începuseră să se stabilizeze.
Fiecare deschidere și fiecare închidere a Strâmtorii Hormuz se traduce direct în prețuri la pompă și pe facturile de energie ale românilor. O nouă escaladare — cu atacuri asupra navelor și strâmtoarea blocată din nou — înseamnă că prețurile ridicate la carburanți și energie vor persista sau chiar vor crește în săptămânile următoare. Vara aceasta, atât pentru economia României cât și pentru buzunarele cetățenilor, depinde în mare măsură de ce se va decide în apele înguste dintre Iran și Oman.
Surse: Axios, Al Jazeera, CBS News
