Pe 15 aprilie 2026 s-au împlinit exact trei ani de la izbucnirea războiului civil din Sudan. Liderul ONU pentru Ajutor Umanitar a descris țara drept „un laborator al atrocităților.” Lumea, distrasă de conflictul din Iran și Ucraina, abia mai privește.
Cum a început totul
Ceea ce a început ca o luptă pentru putere între armata sudaneză și fosta forță paramilitară aliată — Forțele de Sprijin Rapid (RSF) — s-a transformat într-un război devastator care, intrând în al patrulea an, a devenit cea mai mare catastrofă umanitară din lume.
Cele două tabere, cândva partenere într-o lovitură de stat care a răsturnat un guvern civil în 2021, s-au întors acum armele unele împotriva altora — și populația civilă plătește prețul cel mai mare.
Cifrele care îngheață sângele
Amploarea crizei este greu de cuprins în cuvinte. Luptele sângeroase izbucnite pe 15 aprilie 2023 au lăsat aproape 34 de milioane de oameni — un uluitor 65% din populația țării — în nevoie urgentă de ajutor umanitar.
Aproape 14 milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească casele. Unele estimări sugerează că până la 400.000 de persoane și-au pierdut viața de la începutul conflictului.
Foametea s-a instalat în mai multe regiuni. Peste 61% din populație se confruntă acum cu insecuritate alimentară acută. Milioane de familii au acces la o singură masă pe zi sau chiar mai puțin, iar unii oameni au ajuns să fiarbă frunze sau să mănânce hrană pentru animale ca să supraviețuiască.
„Un laborator al atrocităților”
Pe 15 aprilie, miniștri de externe din zeci de țări s-au reunit la Berlin pentru a Treia Conferință Internațională pentru Sudan. Mesajele au fost fără precedent ca duritate. Șeful ONU pentru Ajutor Umanitar, Tom Fletcher, a descris Sudan drept „un laborator al atrocităților”, citând asediile orașelor precum El Fasher în Darfur, refuzul accesului la hrană, folosirea violenței sexuale ca armă de război și atacurile deliberate asupra școlilor și spitalelor.
„Dronele au ucis 700 de oameni numai în acest an, iar 130 de lucrători umanitari au fost uciși în cei trei ani de conflict”, a declarat Fletcher. „Trebuie adesea să sun familiile celor care au murit, și ei întreabă mereu: a murit în zadar?”
Situația din spitale este la fel de sumbră: pe 20 martie, un atac cu dronă al armatei sudaneze asupra unui spital din Darfur de Est a ucis 70 de oameni, printre care 15 copii. Pe 2 aprilie, RSF a atacat cu drone un spital din statul White Nile, ucigând cel puțin 10 persoane, inclusiv 7 cadre medicale.
Violența sexuală: armă de război sistematică
Trei ani de război în Sudan au creat cea mai gravă criză umanitară și de protecție pentru femei și fete din lume. Violența sexuală generalizată, deplasarea masivă și violența sistematică au lăsat peste 17 milioane de femei și fete în nevoie de asistență umanitară. Numărul celor care necesită servicii de sprijin pentru violența de gen s-a cvadrupulat față de perioada dinainte de război — în 2026, 12,7 milioane de persoane aveau nevoie de acest tip de sprijin.
Conferința de la Berlin: promisiuni, dar prea puțin
Țările participante la conferința de la Berlin au promis peste 1 miliard de dolari în ajutor pentru Sudan — o sumă care sună impresionant, dar care acoperă doar o treime din planul de răspuns de 3 miliarde de dolari estimat de organizațiile umanitare internaționale pentru 2026.
Finanțarea actuală se situează în jurul a 16% din nivelul necesar, potrivit Programului ONU pentru Dezvoltare. Planul de ajutor din 2025 a primit aproximativ 1 miliard de dolari — sub un sfert din obiectivul stabilit. Summiturile anterioare, de la Paris și Londra, au ratat și ele țintele de finanțare.
O criză uitată, agravată de războiul din Iran
Sudan este, de departe, cea mai dependentă țară din lume de îngrășăminte care trec prin Strâmtoarea Hormuz, acestea reprezentând 54% din importurile sale. Războiul din Iran amenință astfel și sistemul agricol sudanez, deja decimat de foamete.
Iar lumea, cu ochii ațintiți spre Orientul Mijlociu și Ucraina, abia mai privește spre Khartoum sau Darfur. Coordonatorul umanitar ONU pentru Sudan, Denise Brown, a spus că Sudan nu este o criză uitată — ci una abandonată, fără niciun efort coordonat real de a presa cele două tabere să oprească atrocitățile.
Criza din Sudan nu rămâne izolată în Africa. Milioane de refugiați sudanezi au inundat deja Ciad, Egipt și Sudan de Sud — țări care nu au resursele necesare să îi primească. Destabilizarea regiunii poate alimenta rețele de migrație spre Europa, inclusiv spre România, și poate crea noi focare de instabilitate pe un continent deja fragilizat.
Surse: ONU News, NPR, Human Rights Watch, Gov.UK
