25 de ani de negocieri — finalizate în câteva luni sub presiunea tarifelor americane
Uniunea Europeană a petrecut mai mult de 25 de ani încercând să finalizeze un acord comercial cu Mercosur, piața comună sud-americană formată din Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și, din 2024, Bolivia.
Liderii UE au semnat în cele din urmă acordul landmark cu națiunile sud-americane pentru a crea ceea ce au proclamat drept cea mai mare zonă de liber schimb din lume. Dar finalizarea sa vine într-un moment în care UE acționează cu un nou sens de urgență, pe măsură ce președintele Donald Trump răstoarnă alianțele de lungă durată și normele comerțului global.
Tarifele administrației Trump ar fi putut face ceea ce decenii de diplomație nu au reușit: să convingă Europa și America de Sud că au nevoie una de cealaltă.
Acordul care a schimbat harta comerțului global
Acordul UE–Mercosur intrat în vigoare pe 1 mai 2026 creează o zonă comercială de 700 de milioane de oameni.
Acordul reduce tarifele pe sute de bunuri — de la piese de avion la cachaça. Bolivia, care a devenit membră Mercosur după ce cea mai mare parte a acordului fusese deja negociată, urmează să i se alăture în câțiva ani.
Țările s-au depășit decenii de tergiversări pentru a semna acordul după ce ambele părți au fost lovite de tarifele SUA de anul trecut. Relațiile imprevizibile cu Statele Unite „tind să ducă la căutarea de parteneri suplimentari pentru a compensa”, a declarat fostul oficial comercial brazilian și diplomat Roberto Jaguaribe.
Cachaça — povestea umană din spatele unui acord istoric
Pentru producătorii brazilieni de cachaça — lichiorul pe bază de trestie de zahăr care stă la baza celebrului cocktail caipirinha — această schimbare diplomatică devine deja o oportunitate de afaceri. „Cred că creșterea va fi imensă”, a spus distilătoarea Assja Schymura de la Pindorama. „Dacă putem depăși doar aceste bariere inițiale.”
Cachaça a câștigat premii în competițiile europene, dar s-a luptat mult timp să pătrundă pe piață. Taxele la import și lipsa de notorietate au menținut-o în mare parte un export de nișă. Producătorii văd acum o șansă de a schimba asta.
Povestea cachaça este metafora perfectă pentru întregul acord: un produs de calitate blocat de decenii de birocrație și protecționism, eliberat în cele din urmă nu de diplomație — ci de haosul comercial creat de tarifele americane.
Dincolo de comerț: democrație și climă ca valori comune
Acordul UE–Mercosur depășește simplul comerț. El angajează membrii să susțină instituțiile democratice și să rămână în Acordul de la Paris privind clima — angajamente pe care oficialii europeni și sud-americani spun că contează mai mult pe măsură ce Washington se retrage din inițiativele globale de climă și democrație sub administrația Trump.
Este un detaliu politic semnificativ: acordul conține o clauză democratică — dacă vreun stat semnatar cade sub autoritarism, poate fi suspendat din acord. O referință voalată la turbulenţele politice care afectează tot mai multe democrații la nivel global.
Mercosur se reinventează: Canada, Japonia, Emiratele Arabe Unite
Efectul de domino al presiunii tarifare americane nu se oprește la acordul cu UE.
Noua deschidere a Mercosur pentru comerț depășește acordul cu UE. Blocul s-a grăbit să negocieze alte acorduri comerciale de când Trump a preluat puterea. A semnat unul anul trecut cu patru țări europene non-UE și este în discuții cu Canada, Japonia și Emiratele Arabe Unite.
Aceasta reprezintă o schimbare pentru țări precum Brazilia, care a menținut mult timp tarife relativ ridicate. Oficialii spun că șocurile recente — de la presiunea comercială americană la penuriile din era pandemiei — au forțat o regândire. Șocurile au declanșat „un moment foarte important de schimbare” în politica comercială braziliană.
Lumea comercializează mai mult — doar cu parteneri noi
Ironia fundamentală a politicii tarifare Trump este că, în loc să reducă comerțul global, l-a redirecționat.
Ingredientele pentru deglobalizare sunt toate acolo: tarife în creștere, îngrijorare față de dependența de alte națiuni pentru bunuri cheie, și cele mai mari două economii ale lumii care transformă comerțul internațional în armă. Și totuși, comerțul mondial se dovedește remarcabil de rezistent. La un an după ce Trump a anunțat o serie de tarife pe o serie de țări menite să „elibereze” Statele Unite de dependența de bunuri străine, comerțul global continuă să se extindă și să stabilească recorduri.
„Tarifele SUA împing țările să extindă comerțul mai rapid”, au declarat analiști de comerț internaționali consultați de Al Jazeera. „Acordurile UE–Mercosur și UE–India sunt exemple ale acestui fenomen. Deși ar putea să nu ofere aceeași scară sau prețuri, deschiderea comerțului cu piețe mai noi poate ajuta la reducerea sarcinii din tarifele SUA.”
Exportatoarea UE dependentă de export împinge, de asemenea, pentru a diversifica piețele pentru bunurile sale. Pe lângă acordul cu Mercosur, blocul a încheiat acorduri comerciale cu Australia și India în acest an și avansează discuțiile cu Indonezia pentru a consolida parteneriatele economice din Indo-Pacific și a reduce dependența de alte state.
Ce înseamnă asta pentru România
România — membră UE — beneficiază direct de acordul cu Mercosur. Exportatorii români de produse manufacturate, software și produse agricole câștigă acces preferențial pe piețele braziliană, argentiniană, uruguayană și paraguayană — o piață totală de peste 280 de milioane de oameni. Totodată, produsele sud-americane intră în România la prețuri mai mici — carne de vită, soia, produse agricole în general. Efectul net pentru consumatorii români: mai multă diversitate și prețuri mai competitive pe rafturile supermarketurilor, pe termen mediu.
Surse: NPR, Al Jazeera
