Duminică: un vot unanim care a încheiat 26 de ani de așteptare
Guvernul israelian a votat duminică să recunoască genocidul armean — o mișcare care era sigur să antagonizeze Turcia, care acuză Israelul de genocid în Gaza, dar neagă cu înverșunare că termenul se aplică masacrelor în masă ale armenilor efectuate de Imperiul Otoman.
„Guvernul israelian a aprobat cu puÈ›in timp în urmă rezoluÈ›ia pe care i-am prezentat-o, recunoscând genocidul armean”, a declarat ministrul de externe Gideon Sa’ar după vot. „Nu e niciodată prea târziu să faci ce e drept.”
RezoluÈ›ia spune că Israel, „pe baza datoriei morale È™i istorice”, recunoaÈ™te genocidul comis împotriva poporului armean în ultimii ani ai Imperiului Otoman. De asemenea, cere condamnarea negării, minimizării sau distorsionării adevărului istoric al evenimentelor.
Ce s-a întâmplat cu 1,5 milioane de armeni între 1915 și 1923
„Acest genocid oribil, care a avut loc cu mai mult de 100 de ani în urmă È™i asupra căruia nu există nicio dispută reală cu privire la faptele istorice, a inclus uciderea a 1,5 milioane de oameni È™i distrugerea unui patrimoniu cultural È™i istoric antic”, a declarat Sa’ar. „Din punctul meu de vedere, este obligaÈ›ia noastră morală ca evrei, È™i cu atât mai mult ca stat al poporului evreu, să adoptăm decizia pe care am aprobat-o astăzi.”
Notele explicative ale rezoluției spun că genocidul a început în aprilie 1915 cu arestarea, deportarea și uciderea intelectualilor și liderilor armeni din Constantinopol.
Istoricii estimează că în total au murit aproximativ 1,5 milioane de armeni prin masacre, deportări forțate și foamete organizată. Turcia — succesoarea Imperiului Otoman — neagă că aceste evenimente constituie genocid, susținând că morțile s-au produs în contextul mai larg al Primului Război Mondial.
26 de ani de tergiversări diplomatice — mereu din același motiv
„Problema a apărut È™i a dispărut de pe masa Knessetului ca un termometru al relaÈ›iilor diplomatice”, a spus Serop Sahagian, un veteran activist care a servit ani de zile ca purtător de cuvânt al Cartierului Armean din Ierusalim, care a urmărit efortul de lobby de decenii de aproape. „Când relaÈ›iile cu Ankara erau bune, subiectul era îngropat. ÃŽn momentul în care a existat o confruntare, a reapărut.”
„Ne-am urmărit această recunoaÈ™tere de nu mai puÈ›in de 26 de ani”, a declarat Sahagian. „Îmi amintesc clar cum Yossi Sarid, care era atunci ministrul educaÈ›iei, a venit în Cartierul Armean de Ziua Comemorării Genocidului È™i s-a angajat că Israel o va recunoaÈ™te oficial.”
Timp de decenii, Israel s-a abținut de la recunoașterea oficială a genocidului armean, invocând îngrijorarea că ar putea dăuna relațiilor cu Turcia.
Ironia istorică: Turcia acuză Israel de genocid — Israel îi răspunde cu 1915
Contextul în care vine această recunoaștere este un studiu de caz în ironie diplomatică.
Relațiile diplomatice dintre cele două națiuni s-au prăbușit în urma atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023 și a războiului din Gaza care a urmat. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a susținut deschis Hamas, a comparat acțiunile Israelului cu Germania nazistă și a oprit aproape tot comerțul cu Israel.
Decizia este de așteptat să agraveze și mai mult relațiile cu Turcia, care a acuzat Israelul de genocid în Gaza, respingând totodată cu fermitate că uciderea în masă a armenilor de către Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial se încadrează în definiție.
Sa’ar a È›inut să distanÈ›eze miÈ™carea de ruptura tot mai profundă a Israelului cu Ankara. „Acesta nu este un «act de represalii» împotriva ostilității evidente È™i a retoricii teribile a Turciei sub Erdogan față de Israel”, a spus el. „Dar a venit momentul ca Israelul, ca stat evreiesc, să formalizeze această poziÈ›ie.”
Comunitatea armeană: bucurie amară
Reacția armenilor din Israel este nuanțată — și revelatoare.
„Sentimentele noastre sunt foarte împărÈ›ite”, a spus Cristina Movsesyan, preÈ™edinta Uniunii Armenilor din Israel. „Pe de o parte, era timpul — aceasta este o recunoaÈ™tere istorică È™i se întâmplă în cele din urmă. Pe de altă parte, este trist È™i destul de cinic. A aÈ™teptat guvernul ca relaÈ›iile sale cu Turcia să fie complet distruse înainte să folosească tragedia noastră ca instrument politic? ÃŽn ciuda a ceea ce spune ministrul de externe, momentul ridică întrebări. TotuÈ™i, comunitatea este recunoscătoare.”
Sahagian a subliniat È™i un paradox puÈ›in cunoscut în afara comunității: diaspora armeană mondială de aproximativ 7 până la 8 milioane de oameni nu împărtășeÈ™te întotdeauna prioritățile celor 3 milioane care trăiesc în Republica Armenia însăși. „Armenii din diasporă sunt victimele imediate ale genocidului — descendenÈ›ii celor care au fost uciÈ™i È™i expulzaÈ›i. Pentru noi, recunoaÈ™terea morală este totul”, a spus el.
Azerbaidjanul — aliatul strategic al Israelului — condamnă decizia
Un aspect mai puțin mediatizat al recunoașterii: impactul asupra relației Israel–Azerbaidjan.
Israelul a evitat mult timp recunoașterea formală, parțial din cauza îngrijorărilor privind relațiile cu Turcia și Azerbaidjanul. Azerbaidjanul, un partener strategic al Israelului care se învecinează cu Iranul și are relații majore în domeniul armamentului cu Ierusalimul, s-a opus și el recunoașterii.
Imediat după vot, Azerbaidjanul a reacÈ›ionat dur: „Azerbaidjanul condamnă decizia aliatului său Israel de a recunoaÈ™te genocidul armean, numind-o «distorsionare a faptelor istorice».”
Azerbaidjanul este deosebit de sensibil pe această temă din cauza conflictului de lungă durată cu Armenia pentru regiunea Nagorno-Karabakh — un conflict în care Turcia și Azerbaidjanul au stat de aceeași parte.
Israel devine al 33-lea stat care recunoaște genocidul
RecunoaÈ™terea Israelului adaugă o altă È›ară la lista tot mai mare de naÈ›iuni care au recunoscut oficial genocidul armean. Grecia, Cipru È™i majoritatea membrilor UE recunosc Genocidul Armean, la fel È™i Statele Unite. ÃŽn 2021, Joe Biden a devenit primul preÈ™edinte american în funcÈ›ie care a folosit oficial cuvântul „genocid” în discursul de Ziua Comemorării Genocidului Armean.
Propunerea urmează să fie adusă acum în fața plenului Knesset pentru un vot.
Surse: Times of Israel, Jerusalem Post