Trei zile, 40 de țări, o concluzie clară
Al 23-lea forum IISS Shangri-La Dialogue s-a desfășurat la Singapore între 29–31 mai 2026 — cel mai important forum anual de securitate din Asia, care reunește miniștri ai apărării, șefi de stat major și strategi de securitate din peste 40 de țări.
Cheltuielile pentru apărare, poziția Chinei în Asia-Pacific și lecțiile din Ucraina au fost printre temele dominante ale dialogului IISS Shangri-La din acest an.
Concluzia care a ieșit din cele trei zile de dezbateri este una singură, formulată diferit de fiecare delegație: lumea a acceptat că trebuie să cheltuiască mai mult pe propriile forțe armate — și că nu mai poate conta exclusiv pe garanțiile americane.
Hegseth: „3,5% din PIB — fără scuze”
Secretarul american al Apărării Pete Hegseth a declarat în discursul său de sâmbătă că țările ar trebui să cheltuiască cel puțin 3,5% din PIB pe apărare.
Discursul a reflectat abordarea mai largă a administraÈ›iei Trump de „pace prin forță”, punând accent pe pregătirea militară, alianÈ›e mai solide È™i o distribuire mai mare a sarcinilor între parteneri.
Chiar și Noua Zeelandă, care se situează sub pragul de 3,5%, își majorează cheltuielile în domeniu. Viceprim-ministrul olandez Dilan Yesilgoz-Zegerius a spus că SUA are dreptate în această privință. Țări precum Japonia, Filipinele și Olanda planifică creșteri ale alocărilor pentru apărare.
Mesajul era implicit: dacă SUA reduce trupele din Europa și Asia, aliații trebuie să compenseze singuri. Aliații sunt încă nesiguri cu privire la fiabilitatea administrației Trump ca partener de securitate — o îngrijorare care a dominat coridoarele summitului.
China: absent pentru al doilea an consecutiv
Cel mai discutat subiect al forumului nu a fost nicio declarație — ci o absență.
ÃŽnainte ca summitul să înceapă oficial, mult s-a vorbit despre faptul că China nu È™i-a trimis ministrul apărării la forum pentru al doilea an consecutiv. DelegaÈ›ia Beijingului a fost condusă de generalul-maior Meng Xiangqing de la Universitatea de Apărare NaÈ›ională a Armatei Populare de Eliberare. AbsenÈ›a lui Dong Jun a fost simÈ›ită puternic. Hegseth a declarat: „Îmi doresc ca omologul meu să fie aici la această conferință, dar aÈ™tept cu nerăbdare alte oportunități pentru a ne întâlni.” Ministrul apărării japonez Shinjiro Koizumi a spus că este „trist” că Dong nu este la conferință È™i a îndemnat la mai mult dialog cu Beijingul.
Mulți participanți și-au exprimat îngrijorarea că lipsa reprezentării senior chineze a redus oportunitățile de dialog direct între liderii militari într-un moment de tensiuni ridicate.
Absența nu este întâmplătoare — ci un semnal diplomatic calculat. Beijingul refuză să participe la un forum pe care îl consideră dominat de agenda americană, preferând formate bilaterale unde are mai mult control asupra narativului.
Hormuzul — elefantul din cameră
Summitul a venit în contextul în care Orientul Mijlociu era din ce în ce mai tensionat, cu noi atacuri care amenințau armistițiul fragil din războiul cu Iranul.
Ministrul australian al apărării a pus problema direct în discursul său: „Costurile s-au escaladat È™i mai mult pe măsură ce conflictul cu Iranul a dus la o închidere efectivă a Strâmtorii Hormuz. Marea Chinei de Sud continuă să se confrunte cu militarizare extinsă, construcÈ›ia de insule artificiale È™i operaÈ›iuni navale È™i ale gărzii de coastă din ce în ce mai asertive.”
Hormuzul a servit ca exemplu perfect al vulnerabilității globale față de blocajele geografice — o lecție pe care delegațiile asiatice au absorbit-o direct, știind că Strâmtoarea Malacca și Marea Chinei de Sud reprezintă pentru Asia ceea ce Hormuzul reprezintă pentru lumea arabă.
Lecțiile din Ucraina: dronele și războiul de uzură
Lecțiile din Ucraina au dominat discuțiile tehnice ale forumului. Trei lecții au ieșit în evidență în dezbateri:
Dronele redefinesc câmpul de luptă — mii de drone ieftine pot anula superioritatea unor sisteme de armament costisitoare. Țările mici cu bugetele de apărare limitate văd în drone o oportunitate de a echilibra balanța față de adversari mai mari.
Reziliența industrială contează — Ucraina a supraviețuit parțial datorită capacității de a produce muniție pe teritoriul propriu. Dependența de importuri de apărare este o vulnerabilitate strategică.
Informațiile în timp real — integrarea informațiilor satellite comerciale (Starlink, Planet Labs) cu operațiunile militare a schimbat fundamental dinamica conflictului.
Bilaterals la marginea summitului
Pe lângă sesiunile plenare, summitul a servit ca hub diplomatic. Secretarul american al Apărării Hegseth s-a întâlnit bilateral cu ministrul apărării japonez Koizumi și ministrul apărării al Republicii Coreea Ahn pe marginile dialogului Shangri-La din Singapore pe 30 mai 2026.
Întâlnirile trilaterale SUA–Japonia–Coreea de Sud au trimis un mesaj direct Coreei de Nord — și indirect Chinei: alianța tripartită în nord-estul Asiei rămâne solidă în ciuda incertitudinilor din relația SUA–Asia.
Ce înseamnă asta pentru România
Mesajul de la Shangri-La rezonează direct cu situația României. Hegseth a cerut 3,5% din PIB pentru apărare — un prag pe care România l-a depășit deja, devenind unul dintre puținele state NATO care respectă și chiar excedează cerințele alianței. Lecțiile din Ucraina privind dronele și reziliența industrială sunt studiate activ la București. Iar anxietatea față de fiabilitatea garanțiilor americane — dominantă la Singapore — este o temă familiară pentru planificatorii militari români de la frontiera estică a NATO.