Parlamentul japonez a adoptat vineri, 17 iulie, o revizuire istorică a Legii Casei Imperiale — cel mai important act normativ care reglementează succesiunea la Tronul Crizantemei. Decizia consacră definitiv principiul succesiunii exclusiv masculine pe linie paternă și închide ușa pentru prințesa Aiko, fiica împăratului Naruhito, în ciuda popularității sale imense și a susținerii publice largi pentru accesul femeilor la tron.
Legea a trecut cu sprijinul Partidului Democrat Liberal al premierului Sanae Takaichi — prima femeie premier din istoria Japoniei. Ironia nu a scăpat nimănui.
Ce prevede noua lege
Revizuirea Legii Casei Imperiale din 1947 include două schimbări principale. Prima: familiei imperiale i se permite acum să adopte bărbați din ramuri colaterale îndepărtate ale fostei aristocrații imperiale — descendenți ai familiilor princiere eliminate după înfrângerea Japoniei în al Doilea Război Mondial — cu scopul de a produce moștenitori masculini pentru viitor.
A doua schimbare: prințesele pot păstra statutul imperial după ce se căsătoresc cu un bărbat de rând. Până acum, o prințesă care se mărita cu un civil pierdea automat titlul și ieșea din familia imperială. Această regulă a contribuit masiv la reducerea numărului de membri ai familiei imperiale în ultimele decenii.
Legea nu modifică însă principiul fundamental: doar bărbații născuți din tați cu sânge imperial pot deveni împărați.
Prințesa Aiko — populară, iubită, exclusă
Prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani și singura fiică a împăratului Naruhito, este extrem de populară în rândul japonezilor, iar mulți dintre ei și-ar dori ca ea să fie succesoarea tatălui său — însă este ineligibilă deoarece este femeie.
Regula succesiunii exclusiv masculine înseamnă că linia de succesiune trebuie să treacă la fratele mai mic al împăratului, apoi la nepotul său în vârstă de 19 ani, Prințul Hisahito.
Hisahito este singurul moștenitor masculin tânăr al familiei imperiale. Dacă nu va avea fii, monarhia japoneză se va confrunta cu o criză de succesiune fără precedent în era modernă.
Sondajele de opinie din Japonia arată în mod constant că o majoritate clară a populației — uneori peste 70% — susține dreptul femeilor de a accede la tron. Fostul diplomat Seiichiro Noboru, cu legături în familia imperială, susține că interdicția actuală contravine garanțiilor constituționale împotriva discriminării bazate pe gen și că articolul 1 din Constituția japoneză prevede că împăratul este simbolul națiunii, iar poziția sa este determinată de voința poporului.
„Nu pot spune că e șovinism masculin, așa că îl numesc tradiție”
Hideya Kawanishi, expert în studii despre monarhie la Universitatea Nagoya, a descris noua lege drept o declarație de a preveni împărătesele și de a apăra cu orice preț linia masculină, adăugând că nu pot spune că e vorba de șovinism masculin, așa că îl numesc tradiție.
Critica lovește direct în premierul Takaichi. Prima femeie premier din istoria Japoniei a contribuit decisiv la adoptarea unei legi care menține interdicția pentru femei de a urca pe tronul imperial, consolidând astfel amprenta conservatoare asupra țării pe care o conduce de nouă luni.
Takaichi și susținătorii legii argumentează că succesiunea pe linie paternă masculină este o tradiție de 1.500 de ani care nu trebuie abandonată și că adoptarea de bărbați din ramurile colaterale va asigura continuitatea instituției.
O monarhie în declin demografic
Cifrele sunt îngrijorătoare. Familia imperială japoneză numără în prezent doar câțiva membri, dintre care mulți sunt în vârstă sau femei ineligibile conform legii actuale. Experții și observatorii regalității se tem că noile măsuri ar putea condamna instituția ereditară cu o vechime de 1.500 de ani, insistând că doar bărbații pot deveni împărați, generând îngrijorare cu privire la familia imperială în continuă reducere și îmbătrânire rapidă.
Ironia istoriei: aproape jumătate dintre cei 125 de împărați ai Japoniei s-au născut din concubine sau, cum o formulează un raport guvernamental din 2005, „din descendență nelegitimă”. Japonia a avut opt împărătese de-a lungul istoriei sale — ultima în secolul al VIII-lea. Interdicția actuală nu este, prin urmare, o tradiție imutabilă, ci o regulă introdusă în era Meiji și codificată în 1947 sub ocupația americană.
Legea steagului și profilul conservator al lui Takaichi
Proiectul imperial a fost adoptat în aceeași zi cu o lege separată care criminalizează profanarea drapelului național japonez — o altă prioritate a premierului Takaichi, care lasă astfel o amprentă conservatoare clară asupra mandatului său.
Opoziția parlamentară și o parte a societății civile au protestat față de adoptarea legii fără un consens național real, subliniind că niciun referendum sau dezbatere publică structurată nu a precedat votul final.
Ce înseamnă asta dincolo de Japonia
Decizia japoneză contrastează puternic cu tendința majorității monarhiilor europene, care au adoptat în ultimele decenii succesiunea absolut primogenitură — adică indiferent de sex. Suedia a procedat astfel în 1980, Olanda în 1983, Norvegia în 1990, Belgia în 1991 și Spania în 2015 — deși în cazul Spaniei dezbaterea rămâne deschisă.
Marea Britanie a eliminat preferința pentru bărbați în 2013, prin Actul de la Perth, ceea ce înseamnă că prințesa Charlotte este acum înaintea fratelui ei mai mic, Prințul Louis, în linia de succesiune.
Japonia merge în direcția opusă — și, în opinia multor experți, riscă să plătească un preț demografic greu pentru această alegere ideologică.
